De ce se lucrează cu viteza melcului pe autostrăzi? Erbaşu: Străinii vin să le construiască doar cu mapa şi BMW-ul

Economica.net
03 09. 2017
road_tests_01_44157600

Vara, în plin sezon al construcţiilor, avansul lucrărilor pe majoritatea şantierelor de autostrăzi este dezamăgitor. Mai mult, pe trei din cele 11 şantiere se constată chiar regres, respectiv pe tronsonul Gilău – Nădăşelu din Autostrada Transilvania, lotul 3 Lugoj – Deva şi ciotul de 3,3 kilometri de la intrarea în Capitală a Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti, conform datelor de la Compania de Drumuri.

Pe de altă parte, facturile pentru lucrările la autostrăzi sunt achitate în termenul legal, după cum reiese din Registrul Operaţiunilor Generatoare de Obligaţii de Plată (ROGOP) al CNAIR.

Şi atunci, cum se explică ritmul lent al lucrărilor, dar mai ales regresul de pe cele trei şantiere menţioante mai sus? Pentru a răspunde la aceste întrebări, ECONOMICA.NET a discutat atât cu oficiali ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cât şi cu jucători din piaţă.

Constructorii îşi justifică activitatea slabă de pe şantiere prin lipsa muncitorilor, spun surse din CNAIR. În cazul şantierelor cu regres, sursele noastre vorbesc de o „cartelizare” între consultanţi şi constructori în raportarea eronată a progreselor.

Dacă pentru lotul 3 Lugoj – Deva, procentul a fost recalculat în minus de către consultant (inginer), raportat inclusiv la lucrările suplimentare impuse prin Acordul de Mediu revizut, în cazul celorlalte două şantiere cu regres, jucători din piaţă apreciază că este posibil să fie greşeală de redactare.

Aceştia menţionează că orice modificare de progres vine cu o justificare şi că acuzaţiile privind „cartelizarea” sunt grave şi neadevărate.

Cristian Erbaşu: Lipsa forţei de muncă, cea mai mare problemă

„Lipsă de forţa de muncă este cea mai mare problemă. Am sesizat de ani de zile că se va ajunge aici. Vor semna contracte, dar nu le vor derula. Străinii vin cu bani, vin cu scrisori de garanţie şi referinţe, dar nu prea vin cu muncitori. Vin cu specialişti, cu mapa, cu BMW-ul, dar mai puţin cu muncitori. Şi, până la urmă, autostrada nu se face din birou, dar, dacă vrem să avem numai pe hârtie, asta este situaţia”, a declarat Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Potrivit acestuia, patronatul a propus implementarea unor măsuri prin noua lege a achiziţiilor, care ar putea rezolva inclusiv problema cu muncitorii. „Câteva lucruri propuse de patronat au fost luate în seamă, precum actualizarea de preţ în funcţie de inflaţie. Şi aici avem inflaţie pentru că mâna de lucru va trebui să crească dacă vrei să atragi oameni care să-ţi lucreze la 40 de grade sau la minus 10 grade. În general tinerii nu mai sunt atraşi de zona asta. Iar contractele vechi au fost încheiate cu preţ ferm. Nimeni nu avea de unde să ştie cum vor evolua salariile sau preţurile materialelor”, a explicat Erbaşu.

Citeşte şi Cristian Erbaşu: În 2-3 ani, salariile în construcţii se vor dubla

Şeful PSC mai spune că nu e nicio cartelizare între constructori şi consultanţi. „Dacă spui eu (CNAIR- n.r.) sunt victima celor doi care s-au coalizat, atunci înseamnă că ai o problemă. În continuare sunt instituţii care se bazează pe drafturi de contract propuse de cabinete de avocatură, care la rândul lor sunt conectate la anumite grupuri de interese. La forma de contract care există actualmente, o firmă corporatistă este interesată să aibă termen de execuţie cât mai lung. Dacă stă şantierul din cauza CNAIR (probleme de expropriere sau de altă natură), firma spune am avut cheltuielile astea, câţi ingineri şi utilaje a avut dislocate, şi ia pe gratis o mulţime de bani”, a continuat preşedintele PSC.

„Practic, beneficiarul (CNAIR – n.r.) degeaba ţipă, pentru că le-a pregătit terenul pentru aşa ceva. Iar după aceea, când se hotărăşte beneficiarul să facă pe nebunul, constată că e vulnerabil, că pierde mereu în instanţă, pentru că a început lucrurile strâmb. Când se hotărăşte şi el să pună piciorul în prag, constată că pragul este strâmb”, a mai spus şeful Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Potrivit lui, singurii care nu ies în pagubă sunt corporatiştii, firmele mari care au putere să ducă răzbioul cu statul până la capăt. „Firmele româneşti, mai mici, care au şi probleme de ordin financiar, nu au capacitatea să ducă astfel de războaie cu statul şi ies în pierdere”, a conchis Cristian Erbaşu.

Progresele mici de pe şantierele de autostrăzi din plin sezon al construcţiilor pun sub semnul întrebării inaugurările anunţate pentru acest an.