De ce sunt calme pieţele financiare. Şi de ce are Occidentul „probleme cu geografia”?

Jucătorii de pe pieţele europene nu-şipierd cumpătul deşi Rusia îşi continuă retorica agresivă şi absurdă („oricine poate să cumpere de la magazin uniforme”, ca forţele paramilitare care au ocupat Crimeea). Vladinir Putin desfide aşa zisele sancţiuni occidentale, considerate de analişti prea palide faţă situaţia ocupării unei ţări.

Totuşi, marile pieţe financiare abia dacă îşi fac griji privind evoluţia tot mai războinică a conflictului  din Ucraina.

Jucătorii de pe pieţele occidentale au revenit la preocupările cotidene, dacă au văzut îndepărtându-se eventualitatea izbucnirii războiului în Ucraina.

Dacă războiul nu a început, recruţii de pe pieţe şi-au îngăduit să iasă din puseul de febră de luni, de după  ocuparea Crimeei de forţe paramilitare ruse.

Nici una dintre veştile de la Răsărit, proaste în copleşitoarea lor majoritate, nu au abătut atenţia marilor pieţe de la preocupările fireşti în vremuri normale: o statistică americană despre şomaj, decizia Băncii Centrale Europene privind rata dobânzii, altă statistică americană despre salarii.

„De ce atâta calm pe pieţele occidentale?” a întrebat jurnalistul de la ECONOMICA.NET la o conferinţă de presă a administratorilor Fondului Proprietatea (FP) de la Franklin Templeton, un colos american al investiţiilor financiare.

Greg Konieczny, managerul FP, un expert polonez, a încercat în fel şi chip să evite un răspuns greu de dat, nedorind să se implice într-o chestiune politică, în care nu i-ar fi fost la îndemână obiectivitatea.

„Totuşi, de ce sunt calme pieţele occidentale?”, a insistat de mai multe ori jurnalistul şi polonezul a apelat la metoda unui dramaturg britanic,  glumind cu seriozitate:

„Se ştie, acolo au proleme cu geografia”, a răspuns polonezul, asistenţa reacţionând cum se cuvine la aluzia celebrei confuzii Bucharest – Budapest.

Aluzia lui Greg Konieczny a depăşit, însă, cu sau fără voia lui, semnificaţia vechii confuzii, căreia a căzut victimă, în treacăt fie spus, şi un preşedinte american.

În Ucraina, chiar s-ar putea redesena geografia politică globală.

„The Ukrainian thing”, dincolo de glumă

„Dacă situaţia e gravă, e cazul să fii serios, dar râzi dacă e ireparabilă”, sună una dintre glumele lui G.B. Shaw.

Or, situaţia pare să fie considerată ireparabilă pentru Crimeea, din punctul de vedere al marilor pieţe financiare, conform reacţiilor multora dintre experţii pieţelor citaţi de Reuters, în această săptămână.

Iar războiul este suficient de tăcut în peninsula de la Marea Neagră ca să afecteze mai mult decât marginal pieţele.

Vineri seara, indicele bursier american S&P 500 înregistra un nou record istoric la anunţul unei veşti peste aşteptări de bune despre locurile de muncă din SUA.

„Este incredibil, pieţei îi place la nebunie, eram pregătiţi pentru mai puţin”, spunea un director de investiţii american, citat de Reuters, referindu-se la o cifră despre salariile americane, care depăşise estimările cu peste 15%.

Socoteala era simplă: economia americană „duduie”, aşa că pot trece în planul doi  grijile despre îndepărtata Ucraină şi despre ameninţarea  unui lung război, fie şi rece, dintre Rusia – Occident.

Şi în Europa, pieţele  înregistraseră mari tensiuni în aşteptarea statisticii americane, mai ales că Banca Centrală Europeană nu alimentase cu  noi stimuli monetari motoarele creşterii economice a bătrânului Continent.

Prea mică pentru a ieşi din siajul marilor pieţe, şi Bursa de Valori Bucureşti a penalizat tensiunile, care nu au avut mare lucru de a face cu criza ucrainiană, ci doar cu fetişurile statistice  occidentale.

La sfârşit, marile pieţe au închis într-o dispoziţie precaută, pentru că jucătorii au preferat să nu-şi asume poziţii riscante peste weekend, la numai o săptămână după ce duminica trecută s-a dovedit extrem de beligerantă.

„Intrăm în weekend şi avem încă treaba cu Ucraina („the Ukrainian thing„). Putin nu se înclină, aşa că ai încă acest titlu de ştire peste  weekend„, a spus reprezentantul unui alt mare investitor american.

Lucrurile sunt mult mai complicate pentru europeni decât pentru americani, aşa cum SENTIMENTUL de dimineaţă a relevat toată săptămâna.

Franța vinde nave de război în Rusia şi nu e dispusă să renunţe la această afacere, Londra profită din plin de serviciile acordate investițiilor ruse, companiile germane nu vor să rişte îngheţarea investiţiilor lor de 22 miliarde dolari din Rusia.

Şi, bineînţeles, ţările europene sunt consumatorii cei mai mari ai gazelor naturale ruse.

Tocmai din perspectiva energetică şi a mărfurilor primare, este previzibil ca şi pieţele financiare să redevină conştiente de marele potenţial negativ al efectelelor conflictului dintre Rusia şi Occident.

Conflictul doar a izbucnit în Ucraina. Se va întinde peste tot, căci este vorba de dstinul Rusiei de mare putere globală. Dovadă şi atitudinea prudentă a Chinei.

Deşi puţină lume s-a inflamat privind reacţia burselor unde se vând cele mai importante mărfuri ale lumii, preţurile de la petrol, gaze naturale, grâu au fost mult mai sensibile la „The Ukrainian thing„, decât cotaţiile acţiunilor, cu excepţia celor ruseşti.

Ce urmează?

„The Ukrainian thing” mai are încă de parcurs faza beligerantă, agresivă, în care Rusia şi Occidentul caută să se poziţioneze cât mai bine, prin declaraţii, sancţiuni economice şi diplomatice şi operaţiuni militare,  astfel încât, la începerea negocierilor pentru obţinerea unui compromis, să aibă argumente cât mai puternice şi mutări cât mai periculoase la dispoziţie.

Nimeni nu pate aprecia cât va mai  dura faza beligerantă, darămite faza negocierilor, pentru care nici măcar obiectivele fiecărei părţi nu sunt clare.

Şi Rusia  şi Uiunea Europeană & SUA vor să aibă o influenţă cât mai mare asupra Ucrainei, văzută cel puţin ca o zonă tampon, dar detaliile sunt greu de evaluat. Chiar şi în privinţa Crimeei, cel mai vizibil „nebun” de pe tablă.

Pentru Occident, Crimeea poate deveni un „nebun” sacrificabil, în vreme ce pentru Rusia nebunul trebuie să ţină în şah permanent adversarul, dacă se poate şi după ce compromisul se va fi obţinut.

Până când pieţele vor ajunge să evalueze efectele compromisului , însă, e drum lung.

„The Ukrainian thing” s-ar putea dovedi, până la urmă, pârghia prin care bula speculativă post criză a burselor de acţiuni se va dezumfla, iar economiile lumii se vor pune pe alte baze de plecare din pucntul de vedere al costurilor energiei şi ale materiilor prime şi mărfurilor primare în general.