De ce sunt scumpi carburanţii. Acciza din România este mai mare decât în toate ţările din jur

Economica.net
04 04. 2015
fill_up_car_04095000

România percepe o acciză de 461 de euro pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb şi 430 de euro pentru motorină, nivel mult mai ridicat decât statele din jurul nostru, potrivit ultimelor date referitoare la fiscalitatea din Europa, prezentate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.

Bulgaria, de exemplu, are o acciză de 363 de euro la benzină şi 330 de euro la motorină. Ungaria percepe o acciză de 397 de euro la benzină şi 384 de euro la motorină. La rândul lui, statul polonez îşi taxează mai piuţin cetăţenii când vine vorba despre carburanţi: accizele sunt de 399 de euro şi, respectiv, 349 de euro.

Potrivit reglementărilor europene, statele membre ale Uniunii sunt obligate să perceapă un nivel minim al accizei, dar, peste acest nivel, cuantumul este la latitudinea fiecărei ţări în parte. Nivelurile minime sunt de 359 de euro pentru benzină şi 330 de euro pentru motorină. După cum se poate vedea, comparativ cu statele menţionate, Bucureştiul a ales să fie mult mai „sus” la acest capitol.
Chiar dacă o contribuţie importantă la preţul final o au şi profiturile companiilor petroliere, nivelul taxării este determinant în preţul la pompă. Şi în acest caz, ierarhia se respectă.

În România, preţul mediu la benzină este de aproape 1,25 euro pe litru, iar motorina costă 1,24 euro pe litru. În Bulgaria, preţurile sunt de 1,12 euro şi, respectiv, 1,17 euro. În Ungaria, benzina costă, în medie 1,22 euro pe litru, la fel ca şi motorina. În Polonia, preţul este de circa 1,13 euro pe litru, atât pentru benzinăm cât şi pentru motorină.

Situaţia s-ar putea schimba anul viitor, când, potrivit proiectului de Cod Fiscal, accizele la benzină şi motorină ar urma să scadă cu 20%. Chiar şi atunci însă, bulgarii tot vor avea accize la carburanţi mai mici decât România.

Vânzările de carburanţi din România au scăzut anul trecut, cu 2,6% pe segmentul de retail şi cu 3,6% pe segmentul comercial, dat fiind că impactul creşterii taxelor şi petrolul scump din prima jumătate a anului nu a putut compensa revirimentul din ultima parte a lui 2014, atunci când preţurile au scăzut ca urmare a ieftinirii petrolului pe plan mondial.