De ce sunt scumpi carburanţii în România. INTERVIU cu Radu Căprău, director downstream oil Petrom

Ați anunțat finalizarea depozitului de la Arad și, totodată, finalizarea programului de optimizare a infrastructurii de depozitare. De ce a fost necesar acest program, în care ați investit 145 de milioane de euro și cum se va reflecta in activitatea companiei, atât din punct de vedere operațional, cât și financiar?

 Când mă întrebați de ce au fost necesare investiții de 145 de milioane de euro în modernizarea infrastructurii de depozitare, nu pot să nu mă raportez la perioada de acum 20 de ani, când mi-am început cariera în domeniu. România avea o infrastructura deficitară în domeniul carburanților și suferea din lipsa investițiilor din perioada comunistă și post-comunistă. Câteva cuvinte care ar descrie situația de atunci: o rețea care nu putea răspunde nevoii de consum, cu foarte multe depozite vechi, de capacitate mică, cu mari probleme de integritate structurală și care se bazau pe operațiuni manuale, ne-automatizate.

Strategia noastră a fost să ne concentrăm logistica în principal în șase depozite care să acopere întreg teritoriul României – două în zona de Est, două in zona de Vest și două în zona de Sud. Investițiile au ajuns la 145 de milioane pentru că, pe de-o parte, vorbim de o infrastructură de depozitare de mare capacitate (119.000 de metri cubi în total), iar pe de altă parte, în OMV Petrom s-au implementat cele mai performate tehnologii disponibile la nivel internațional. De exemplu: sisteme automatizate de gestiune, livrarea automatizată a carburanților în cisterne și evident, sisteme de top pentru protecția împotriva incendiilor și pentru reducerea impactului asupra mediului.

Avem în România aproape 6,5 milioane de mașini înmatriculate, cu 1,8 milioane mai multe decât în urmă cu 5 ani. Mobilitatea face parte din viața modernă de zi cu zi. Rolul nostru, al OMV Petrom, este să răspundem cât mai bine acestei nevoi și pentru asta este nevoie de o infrastructură corespunzătoare.

De câțiva ani, rețeaua de retail operată de OMV Petrom stagnează ca număr de staţii, în condițiile unei creșteri a consumului și a traficului auto. Ne așteptăm la o creștere în viitor, organică sau, poate, printr-o achiziție? Există un plan de deschidere de noi benzinării, cu cifre şi termene precise? În România și pe piețele externe?

Considerăm că în prezent, rețeaua noastră de stații este aproape de dimensiunea optimă. Avem peste 550 de benzinării în România, sub două branduri, OMV și Petrom și numărul de stații a fost relativ stabil în ultimii cinci ani. Am căutat să eficientizăm rețeaua și să ne dezvoltăm ținând cont de apariția de noi oportunități – cum ar fi zonele rezidențiale care se dezvoltă rapid, noile șoselele de centură și autostrăzile. Vom continua în aceasta direcție și estimăm ca vom deschide mai multe stații până la sfârșitul anului.

În ultimii ani, eforturile noastre în ceea ce privește activitatea de distribuție, s-au concentrat pe modernizarea stațiilor– am investit peste 600 milioane de lei incepand cu 2010 și am implementat proiecte care să ne permită să răspundem mai bine obiceiurilor de consum ale clienților. În scopul diferențierii celor două rețele, Petrom și OMV, am dezvoltat programe dedicate celor două poziționări de brand. Brandul OMV, lider în segmentul premium, pune la dispoziția clienților săi o serie de servicii care le fac viața mai ușoară, de la asigurarea RCA, transferuri de bani și până la achiziția de bilete la concerte sau trimiterea de buchete de flori.

În ceea ce privește brandul Petrom, atenția noastră s-a bazat pe confirmarea accesibilității brandului și pe îmbunătățirea experienței în stații prin programe de parteneriat în zona de gastro (Subway) sau prin deschiderea de magazine de proximitate MyAuchan în stațiile Petrom.

 Preţul carburanților a devenit un subiect sensibil după scumpirile din ultima perioadă. Dincolo de evoluția cotațiilor, aș dori o explicație cât se poate de detaliată legată de costurile specifice ale României în businessul de rafinare și distribuție, comparativ cu alte piețe. Sunt mai mici, mai mari, și care este influența lor în prețul final, comparativ cu alte piețe. Legat de întrebarea anterioară, de ce este atât de scumpă motorina în România? Prețul fără taxe este peste media europeană.

Înainte de a intra în detalii, cred că este important să precizăm că piața carburanților este una cu multe particularități. Practic, vorbim de produse accizabile, iar taxele (acciza și TVA) reprezintă circa 50% din prețul final al carburanților.

Din această cauză, operatorii din piață nu pot acționa decât asupra prețului fără taxe. Acest preț este determinat de factori obiectivi precum evoluția cotațiilor internaționale, evoluția cursului de schimb, cererea și oferta de pe piață, dar și de specificul local al fiecărei piețe care generează  costuri de depozitare, transport și costurile cu funcționarea benzinăriilor – salarii, utilități, etc.

Carburanții sunt o marfă care se tranzacționează pe piețele internaționale, oferta și cererea sunt cele care determina prețul. Fiind parte din piața unică, prețurile din România urmăresc prețurile de pe piața europeană. În discuțiile despre prețuri se invocă frecvent argumentul producției locale de țiței, însă prețurile carburanților, așa cum spuneam, sunt determinate de piață în ansamblul ei. Mai mult decât atât, producția de țiței a României este insuficientă pentru a acoperi integral consumul intern.  Vorbim de circa 60% produse de import, țiței și produse petroliere.

În ceea ce privește diferențele de preț între România și alte țări europene, cred că este important de menționat că vorbim de diferențe infime între România și media europeană: de 1-2 eurocenți pe litru în cazul prețurilor fără taxe.

Fiecare piață are condiții specifice. În România, de exemplu, transportul prin conducte al carburanților este inexistent, motiv pentru care se desfășoară exclusiv pe cale ferată și rutieră. În plus, traficul feroviar se desfășoară cu dificultate, cu o viteza de circulație foarte scăzută și frecvente disfuncționalități.

România este printre putinele tari din UE (doar Luxemburg și UK mai sunt in aceeași situație) în care stocurile minime obligatorii sunt menținute in totalitate de către companiile comerciale și se regăsesc în costul produselor. De asemenea, cerințele din ce în ce mai ambițioase în domeniul biocarburanților și protecției mediului presupun costuri suplimentare pentru operatori. 

Aţi anunţat cu ceva timp în urmă extinderea parteneriatului cu Auchan, prin extinderea număruluide staţii Petrom în care sunt deschise magazine Auchan. Există cifre concrete legate de numărul de staţii care vor avea aceste magazine şi un orizont de timp?

În 2017, am inițiat un proiect pilot cu Auchan România pentru deschiderea de magazine de proximitate în stațiile Petrom. Avem în prezent 15 magazine MyAuchan în stațiile Petrom, iar rezultatele au fost suficient de încurajatoare încât am convenit cu Auchan să încheiem un memorandum care să ne ofere cadrul pentru a continua discuțiile privind extinderea acestui parteneriat. Sunt foarte multe detalii de pus la punct și deocamdată se poartă discuții tehnice și negocieri și, evident, este necesară și aprobare de către Consiliul Concurenței. Vom reveni cu detalii după finalizarea negocierilor.

Care este în momentul de faţă cota de piaţă a OMV Petrom pe benzină şi motorină, pe segmentele retail şi wholesale, în România şi pe fiecare dintre celelalte pieţe pe care activaţi?

În 2018, vânzările totale de produse rafinate la nivelul Grupului OMV Petrom au fost de aproape 5 milioane de tone, din care circa 2,7 milioane de tone au fost volume vândute în retail. Cota de piață a vânzărilor din comerțul cu amănuntul în regiunea de operare s-a situat ușor peste nivelul înregistrat în 2017, crescând la 34% și reflectând astfel eficiența îmbunătățită și optimizarea portofoliului, în pofida concurenței crescute.

În 2018 aţi importat ţiţei de un miliard de lei, pentru rafinăria de la Brazi. În condiţiile în care producţia internă tot scade, care sunt estimările (de cantitate în special) pentru importuri în următorii ani?

În 2018, țițeiul de import a reprezentat circa 10% din cantitatea totală procesată la Petrobrazi. În ultimii ani, în condițiile scăderii producției interne, pentru a optimiza rata de utilizare a rafinăriei, am apelat și la țiței de import, ceea ce este normal în condiţiile în care producţia internă din România este în scădere. În lipsa unor descoperiri noi care să intre în producţie, estimăm că, pe termen lung, țițeiul importat va reprezenta 15-20% din cantitatea totală procesată.

Legat tot de rafinăria de la Brazi, s-a tot anunţat creşterea activităţii de petrochimie. Puteţi să ne daţi câteva date concrete, legat de ce capacităţi se vor construi, când, ce se va produce şi un orizont de timp?

În strategia noastră, există o direcţie care se referă la explorarea oportunităților prin care să creștem valoarea adăugată a gazelor si a oportunităților tehnologice prin care să capitalizăm pe abilitățile și infrastructura existente. Aceasta include proiecte de nișă, la scară mică, în petrochimie. Deocamdată suntem într-o fază incipientă, vom avea mai multe detalii după identificarea şi aprobarea proiectelor.