De la 1 ianuarie, românii sunt obligați să colecteze separat textilele folosite. Ce se va întâmpla, de fapt

Până la 1 ianuarie 2025, România, ca stat membru al UE, trebuia să introducă colectarea separată și pentru textile, potrivit Directivei privind deșeurilor ( (UE) 2018/851 din 30 mai 2018). În momentul de față însă, la nivel local, nu există infrastructura necesară pentru o astfel de colectare, iar  Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), o entitate constituită în 2023 din companii active în industria de colectare, sortare, reutilizare si reciclare a textilelor, susține că „deocamdată, obligativitatea de a colecta separat la care trebuie să se conformeze țara noastră poate avea un efect nedorit, prin împingerea unor deșeuri textile contaminate sau nerefolosibile către containerele stradale pentru haine reutilizabile”.

Colectarea separată a deșeurilor textile presupune utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale. Apoi, firmele specializate în preluarea acestora de la container să le protejeze de contaminare în timpul manipulării și transportului către centrele de sortare specializate, folosind mașini dedicate, nu aceleași care sunt folosite pentru alte tipuri de deșeuri.

”Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, este cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă prioritatea lui este reutilizarea. România are suficiente centre cu scop sortare pentru reutilizare, însă capacitatea lor trebuie mărită. Problema principală a industriei de reciclare textile este dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură și faptul că tehnologiile de reciclare nu sunt suficient dezvoltate sau nu sunt competitive din punct de vedere financiar si vor trebui sustinute. Avem nevoie de investiții în tehnologii de sortare și reciclare avansate, dar și în infrastructura de containere de colectare”, declară Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.

Statele membre pot autoriza derogări

Oricum, Directiva include și câteva derogări. Mai exact, „Statele membre pot autoriza derogări (de la alineatul privind colectarea separată), cu condiția să fie îndeplinită cel puțin una dintre condițiile următoare:

• colectarea amestecată a anumitor tipuri de deșeuri nu le afectează potențialul de a fi supuse pregătirii pentru reutilizare, reciclării sau altor operațiuni de valorificare, iar operațiunile respective produc un rezultat de o calitate comparabilă cu cea obținută în urma colectării separate
• colectarea separată nu produce rezultatul optim din punct de vedere ecologic dacă se ține seama de impactul global asupra mediului al gestionării fluxurilor corespunzătoare de deșeuri;
• colectarea separată nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, având în vedere bunele practici de colectare a deșeurilor;
• colectarea separată ar presupune costuri economice disproporționate, având în vedere costurile generate de impactul negativ asupra sănătății și a mediului al colectării și tratării deșeurilor mixte, potențialul unor îmbunătățiri în materie de eficiență în colectarea și tratarea deșeurilor, veniturile provenite din vânzarea de materii prime secundare, precum și aplicarea principiului „poluatorul plătește” și răspunderea extinsă a producătorilor.

Directiva privind deșeurile este în revizuire

În plus, Consiliul European a adoptat, în iunie 2024, o poziție („abordare generală”) cu privire la revizuirea specifică a Directivei-cadru privind deșeurile, cu accent pe deșeurile alimentare și textile.

Propunerea de revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile prevede sisteme armonizate de răspundere extinsă a producătorilor (REP), care ar impune mărcilor de modă și producătorilor de textile să plătească taxe pentru a contribui la finanțarea costurilor de colectare și tratare a deșeurilor textile. Aceste sisteme vor fi instituite în termen de 30 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive, iar miniștrii au convenit să includă microîntreprinderile în domeniul lor de aplicare.

Nivelul acestor taxe se va baza pe circularitatea și performanța de mediu a produselor textile (cunoscută sub denumirea de eco-modulare). Întrucât prevenirea generării de deșeuri este cea mai bună opțiune, abordarea generală stabilește că statele membre pot solicita taxe mai mari pentru întreprinderile care aplică practici industriale și comerciale de „modă de consum”. Statele membre pot solicita, de asemenea, operatorilor comerciali care se ocupă de reutilizare să plătească o taxă (mai mică) atunci când pun aceste produse la dispoziție pe piața lor pentru prima dată.

Ce se întâmplă în România

Potrivit ARETEX, legislația centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), încă în curs de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene, este o măsură necesară și pentru gestionarea textilelor post-consum din România. Aceasta ar trebui să sprijine financiar activitățile de colectare conformă, respectiv investițiile substanțiale în infrastructura de sortare și reciclare, având în vedere că în prezent românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual.

Datele ARETEX arată că în România se aruncă, anual, circa 160.000 tone de deșeuri textile, iar din totalul deșeurilor textile generate, reciclabil ar fi în jur de 6-10%, în condițiile legislative și de piață existente.

„Acest procent ar putea să ajungă la 25%, cu o colectare separată bine dezvoltată, dar și o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de introducerea obligativității Responsabilității Extinse a Producătorului și în domeniul textilelor”, mai spune ARETEX.

Potrivit sursei citate, pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare.

„În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma același traseu ca și până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare”.

Conform experților ARETEX, este nevoie de un dialog susținut cu factorii de decizie, autorități locale responsabile de implementare și sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populației în vederea unui proces corect de colectare a deșeurilor.

Mai mult, trebuie implementată o infrastructură și un flux dedicat colectării deșeurilor textile astfel încât acestea să poată intra într-o primă fază în fluxul de reutilizare și apoi, când un produs nu mai poate fi folosit, să se aibă în vedere reciclarea acestuia, conform bunelor practici în economie circulară.

Fondată în aprilie 2023, ARETEX este o asociație formată din companii active în industria de colectare, sortare, reutilizare si reciclare a textilelor, care cumulează în prezent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și peste 1000 de angajați angrenați în într-un domeniu aliniat la principiile economiei circulare.