De la asistența medicală cu AI la baterii flexibile și combustibil pentru aviație. Top 10 cele mai importante inovații din 2023
Greta Keenan, responsabilă pentru impactul strategic și comunicare în cadrul Forumului, a declarat că experții care au elaborat rapoartele anterioare au fost „foarte exacți” în ceea ce privește unele tehnologii care au revoluționat educația, agricultura și medicina. Dar, în alte cazuri, „tehnologiile anunțate ca fiind următorul mare succes nu au reușit să își atingă potențialul maxim, poate din cauza unei publicități nefondate sau a unor bariere financiare sau de reglementare în calea extinderii”, a spus ea.
Iată lista scurtă din acest an:
1. Baterii flexibile
Ecranele curbate sunt acum ceva normal pentru iubitorii de gadgeturi, deoarece sunt adesea întâlnite pe smartphone-uri de top și chiar de gamă medie. Dar bateriile flexibile sunt încă destul de noi în acest domeniu, ceea ce va îmbunătăți considerabil scenariile de utilizare a gadgeturilor – în special a celor purtabile. Realizate din materiale ușoare care pot fi ușor răsucite, îndoite sau întinse, aceste baterii alimentează visele unor ecrane de calculator rulabile și ale unor haine „inteligente”.
2. Inteligența artificială generativă
În timp ce inteligența artificială generativă este încă axată pe producerea de texte, programare, imagini și sunete, această tehnologie ar putea fi folosită la proiectarea unor medicamente noi, în arhitectură și inginerie. În cercetarea științifică, această tehnologie ajută la îmbunătățirea designului experimental și la crearea de noi teorii.
De exemplu, algoritmii de inteligență artificială dezvoltați recent permit traducerea formulelor matematice în engleză simplă și ajută la analiza datelor privind activitatea cerebrală pentru a genera desene ale obiectelor la care se gândesc participanții umani. Cu toate acestea, creșterile de productivitate aduse de AI-ul generativ ridică îngrijorări în ceea ce privește înlocuirea locurilor de muncă ale oamenilor cu roboți.
3. Combustibilul sustenabil pentru aviație
„În timp ce utilizarea vehiculelor electrice pentru transportul terestru este în creștere rapidă, sectorul aviației a avut dificultăți în ceea ce privește decarbonizarea”, se arată în raport. „Pentru că pentru zborurile pe distanțe lungi sunt necesari combustibili cu densitate energetică ridicată”.
Deși combustibilul sustenabil pentru aviație (SAF) deține doar mai puțin de un procent din piața globală de combustibil pentru avioane, raportul a declarat că situația se va îmbunătăți odată cu construirea mai multor facilități de producție SAF. Până acum, au fost aprobate nouă tipuri de SAF-uri, inclusiv cele fabricate din biomasă sau deșeuri, ulei vegetal și bacterii animale și artificiale.
4. Fagi de design
Virușii sunt considerați răi pentru că ne infectează organismul și provoacă boli. Dar dacă am putea concepe viruși care să ne facă lucruri bune? Fagii de design sunt viruși care infectează selectiv anumite tipuri de bacterii din corpul nostru pentru a vindeca boli. Transformarea dușmanilor noștri în aliați. Tehnologia prezintă potențial pentru tratarea bolilor asociate microbiomului și revoluționează ingineria microbiomului pentru sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor.
5. Metavers pentru sănătatea mintală
Spațiile virtuale comune – medii digitale în care oamenii pot interacționa profesional și social – sunt studiate pentru a trata sănătatea mintală. Metaversul și jocurile video multiplayer pot fi utile în tratarea bolilor mintale, iar lumea post-COVID-19 are nevoie de ele pentru a rezolva criza de sănătate mintală, se arată în raport. Bineînțeles, aceste instrumente trebuie folosite într-un mod adecvat.
De exemplu, DeepWell Therapeutics a creat jocuri video pentru tratarea depresiei și a anxietății, în timp ce studioul britanic Ninja Theory a inclus în jocurile sale de larg consum informații despre sănătatea mintală. Tehnologiile de interfață în curs de maturizare pot spori și mai mult conexiunile sociale și emoționale între participanții aflați la distanță.
6. Senzori de plante portabile
Oamenii nu sunt singurii utilizatori de gadgeturi purtabile. Poate că ați auzit o mulțime de povești despre senzori plantați în animale pe cale de dispariție pentru a le ajuta la supraviețuire. Dar se pare că senzorii pot fi plantați și în plante pentru a „îmbunătăți sănătatea plantelor și a crește productivitatea agricolă”, potrivit raportului.
Senzorii de plante portabili au potențialul de a aborda unul dintre riscurile majore ale timpului nostru – securitatea alimentară. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că producția mondială de alimente trebuie să crească cu 70% pentru a hrăni populația lumii în 2050.
Acești senzori pot fi atașați la plante pentru a verifica temperatura, umiditatea, nivelul de umiditate și de nutrienți. Acest lucru ar putea contribui la optimizarea randamentelor, la reducerea necesarului de apă și a utilizării de îngrășăminte și pesticide, precum și la detectarea timpurie a semnelor de boală. Însă mai sunt multe de făcut, deoarece senzorii portabili sunt scumpi de instalat și întreținut, iar interpretarea datelor necesită expertiză de specialitate.
7. Omica spațială
Termenul „omică” provine de la domeniul științelor omice, care include tehnologii precum genomica, proteomica, transcriptomica și metabolomica, care analizează diverse aspecte ale sistemelor biologice. În cazul omicilor spațiale, accentul se pune pe înțelegerea detaliată a localizării și interacțiunilor moleculare în cadrul unui țesut sau organ.
Această nouă tehnologie îi poate ajuta pe cercetători să descopere mai multe mistere ale vieții. Prin combinarea „tehnicilor avansate de imagistică” cu „specificitatea și rezoluția secvențierii ADN”, omica spațială poate cartografia procesele biologice la o rezoluție extrem de înaltă, chiar și la nivel molecular. Acest lucru ne va ajuta să vedem – și, sperăm, să înțelegem – mai multe procese biologice care au loc la oameni și la alte specii.
8. Electronica neuronală flexibilă
Am controlat gadgeturile electronice prin intermediul tastaturilor și al mouse-ului, al ecranelor tactile și al vocii. Iar electronica neuronală flexibilă ne va ajuta să sărim peste aceste instrumente și să controlăm dispozitivele direct cu mintea. Cu ajutorul acestei tehnologii, interfața om-mașină va deveni mai naturală ca niciodată. Cu un pas înainte, am putea chiar să comunicăm unii cu alții la o viteză mult mai mare.
Interfețele creier-mașină (ICM-uri) sunt deja utilizate pentru tratarea pacienților cu epilepsie și în neuroprostetice – în cazul în care membrele protezate utilizează electrozi pentru a interacționa cu sistemul nervos. Cu toate acestea, acestea au limitări din cauza naturii materialelor rigide utilizate. Acum, cercetătorii au dezvoltat ICM-uri care sunt moi și flexibile și se pot conforma creierului, reducând formarea de cicatrici.
9. Calculul durabil
Centrele de date tehnologice – care permit căutări pe Google, trimiterea de e-mailuri și altele – consumă aproximativ 1% din energia produsă la nivel global. Și acest consum va crește odată cu necesitatea de date și servicii de date. Va fi aproape imposibil să trăim fără ele în viitor. Așadar, trebuie să găsim modalități de a face centrele de date prietenoase cu mediul.
Acum, se depun eforturi pentru a le transforma în centre de date cu energie net-zero. Unul dintre aceste eforturi constă în dezvoltarea sistemelor de răcire cu lichid pentru a gestiona căldura, astfel încât excesul de căldură să poată fi refolosit pentru alte aplicații, cum ar fi încălzirea apei.
10. Asistența medicală facilitată de inteligența artificială
Inteligența artificială nu îi va înlocui pe medici, dar poate fi de mare ajutor pentru a accelera munca medicilor prin sugestii.
Uneori, programele de inteligență artificială pot identifica detalii critice pe o imagine CT pe care medicii le ignoră. Potrivit raportului, tehnologiile facilitate de inteligență artificială au potențialul de a îmbunătăți dramatic sistemele de sănătate naționale și globale. Aceasta ar putea, de asemenea, contribui la abordarea provocării întârzierilor lungi cu care se confruntă pacienții – adesea din cauza accesului inegal și subutilizării facilităților existente.