De la drone și Internet of things la NFT-uri care vor încuraja plantarea de copaci. Cum arată ferma pentru care o echipă de tineri din România a câștigat premiul pentru cel mai bun proiect digital

În localitatea Costești din Vaslui, o zonă afectată de lipsa precipitațiilor și de degradarea solului, o fermă vegetală de 2.200 de hectare se transformă treptat într-un prototip al fermelor digitale. Decizia fermierului Dan Hurduc și a echipei sale de a investi în cele mai noi tehnologii nu este o opțiune.  Este absolut necesară. Iar aceasta va fi soarta multor ferme din România.

„În Vaslui, neavând posibilitatea de a iriga, nu poți ajunge la performanțele fermelor din vestul țării, așa că îți rămâne doar varianta optimizării costurilor, sperând că vei rezista. Agricultura clasică în zona mea nu se mai poate face, iar dacă condițiile climatie se vor schimba ca și până acum, cred că va fi necesar să faci o agricultură sustenabilă, de precize, peste tot. Precipitațiile sunt tot mai puține, solurile sunt  tot mai exploatate, iar forța de muncă tot mai puțină. Va trebui să schimbăm modul de lucru în agricultură”, a explicat pentru Economica Alin Luculeasa, directorul operațional al fermei EVEL-H COMPANY din Vaslui , unul dintre tinerii fermieri din echipa cu care România a câștigat la Bruxelles premiul pentru cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri.

Proiectul pentru care tinerii fermieri români au luat premiu este tocmai cel gândit pentru fermă și vizează îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor aplicate în agricultură folosind soluții digitale și aplicații de management integrat.

Concret, după ce proiectul va fi implementat, terenurile din ferma EVEL-H COMPANY, un business de 16,9 milioane de lei în 2021, vor fi monitorizate permanent de o rețea de stații meteorologice inteligente amplasate în câmp, echipate cu capcane feromonale și inteligență artificială. Acestea vor prezice nu doar vremea ci și bolile plantelor și atacurile de dăunători. În plus, plantarea se va face cu un semănător care plasează semințele la o densitate variabilă, optimă, apa va fi gestionată prin monitorizarea prin satelit, cu ajutorul hărților NDVI, iar umiditatea din primii 5 cm de la sol se va vedea pe imagini satelitare avansate.

„Testez inclusiv inocularea de bacterii benefice in sol. Este o tehnică destul de nouă prin care putem scădea consumul de fertilizanți și pesticide. Ajută, de asemenea, la fixarea azotului în sol”.

De la drone și Internet of things la NFT-uri care încurajează plantarea de copaci

Din fermă nu vor lipsi nici diverse tipuri de drone, o parte dintre ele fiind deja folosite  de companie pentru analiza solului.

„Am propus ideea de drone de aplicare (a îngrășămintelor/fertilizanților n.red.), plus o rețea de stații meteo cu capcane feromonale care vor detecta ce tip de insecte vor ajunge în zonă. De asemenea, dorim un sistem de irigare prin picurare dotat cu senzori de apă precum și senzori de sol și de ploaie IoT (Internet of things) care vor crea alerte de boli și dăunători, astfel încât voi putea face tratamente agrochimice doar în cazuri de strictă necesitate”, ne-a mai explicat managerul al cărui proiect implică inclusiv o componentă de sustenabilitate.

„Plănuim să ne finanțăm activitățile prin lansarea unei colecții de NFT-uri (non-fungible token n.red.), unde fiecare NFT va avea o reprezentare vizuală a unui copac pe care îl vom planta. Pe lângă faptul că vor contribui la sustenabilitatea mediului înconjurător, contributorii vor avea acces la anumite beneficii, cum ar fi vizite la ferme, evenimente și acces la o comunitate de oameni care manifestă același interes în ceea ce privește problemele de mediu. Prin această inițiativă, nu numai că vom avea un impact pozitiv în ceea ce privește mediul înconjurător, dar vom contribui și la dezvoltarea rurală”, mai spune managerul.

ATV-uri care prelevează probe și imagini din satelit

La ferma companiei din Vaslui, procesul de digitalizare a început din 2016 din cauza nevoii de a face economii. Pentru început, au trecut de la cartarea agrochimică clasică, la cea digitalizată. De atunci, o dată pe an, un ATV automat dotat cu GPS  se plimba prin fermă pentru a preleva probe din sol. Odată analizate, datele astfel obținute compun o hartă digitală după care fermierul se ghidează pentru a aplica îngrășăminte –  harta este introdusă în software-ul unor utilaje inteligente care o citește pentru a administra fertilizanți exact acolo unde trebuie, în cantitățile care trebuie.

Au urmat dotarea utilajelor cu GPS pentru eficientizarea consumului de combustibil și achiziția de mașini ce distribuie îngrășăminte cu rată variabilă, în funcție de nevoi. „Inițial, aceste utilaje  foloseau hărțile avute de la cei ce prelevau probe (cu ATV-ul n.red.), dar prelevarea fiind greoaie, am simțit nevoia să avem propriile hărți. Soluția a fost procesarea imaginilor satelitare. Analizate de un soft, rezultă un indice de vegetație care arată practic starea culturilor pe fiecare mp. Așa putem ca acolo unde constatăm că sunt probleme și cantitatea de vegetație este mai mică, intervenim cu îngrășământ mai mult sau mai puțin”.

Utilizarea dronelor în agricultură. Cum poți reduce costurile cu fertilizanții cu 20%

De anul acesta însă, compania a investit 6.000 de euro într-o dronă multispectrală. Cu cele șase camere pe care le are, drona reușește să capteze imaginea de la 50-100 de metri față de sol oferind o radiografie extrem de precisă a solului cultivat.

„Cu aceste tehnologii noi am reușit să facem o economie de 15% a cantității de fertilizanți înanite să crească prețurile. De asemenea, la anumite insecticide, a scăzut cantitatea folosită cu 80% pentru am analizat foarte bine parcela și am pus doar acolo unde a fost nevoie. Cărțile de specialitate spun că poți reduce costurile cu până la 55%. Mie îmi este greu să cred că se poate ajunge la acest nivel, depinde de multe alte condiții. Însă cu siguranță se poate ajunge la reduceri de 20% doar folosind digitalizarea”, mai explică managerul, care are o soluție și pentru forța de muncă.

Apare o nouă meserie. Se caută 1.500 de pasionați de tehnologie

Alin Luculeasa, alături din fermierii din grupul de lucru Agroinnovator, a identificat și o soluție la problema forței de muncă din agricultura, care este momentan foarte reticentă la tehnologie – introducerea în nomenclatorul de meserii a specialistului în informare agricolă. Pentru început, ar fi nevoie de 1000-1500 de astfel de specialiști plătiți inițial din fonduri europene și coordonați de o structură centrală care le va asigura atât trainingul necesar cât și suportul și know-howul de care au nevoie odată ce vor ajunge în ferme. „Este nevoie de oameni tineri care să învețe să folosească aceaste tehnologii noi. Estimăm că ar fi nevoie de 1000-1500 de astfel de specialiști care să împingă 1.000 de ferme mari spre digitalizare. Ei vor fi plătiți inițial din fonduri UE, eventual prin PNRR, urmând ca apoi să fie angajați ai fermierilor, odată ce aceștia își vor da seama de utilitatea lor”, mai spune Luculeasa.

Acești specialiști în informații  agricole ar trebui să aibă studii medii și o pasiune pentru tehnologie. Rolul lor va fi de a grăbi procesul de digitalizare în ferme, de a traduce limbajul tehnic în limbajul laic și de a se asigura că soluția digitală aleasă funcționează și este înțeleasă de cei ce o folosesc. De asemenea, acest specialist va trebui să țină legătura cu distribuitorii de soluții digitale și să se asigure că rezultatele sunt cele așteptate.

„Momentan suntem în faza în care propunem autorităților ideea noastră. Problema este lipsa de fonduri și faptul că încă nu am identificat ce tipuri de programe europene ne putem încadra”, conchide managerul.

Amintim că echipa de tineri fermieri, din care face parte și Alin Luculeasa, membri ai Clubului Fermierilor Români, a câștigat pe 7 decembrie 2022 premiul pentru cel mai bun proiect digital în cadrul Congresului European al Tinerilor Fermieri de la Bruxelles.

Proiectul depus de echipa de tineri fermieri din România  a concurat cu alte 8 proiecte în categoria lui, ”Cel mai bun proiect digital”. Studiul de caz prezintă impactul digitalizării asupra predictibilității și sustenabilității afacerilor agricole, cu scopul de a demonstra că agricultura românească poate fi un exemplu de reziliență și performanță, în raport cu modelele occidentale.