De luni, 11 noiembrie, scad ratele maxime pentru creditele de consum contractate de români de la Instituțiile Financiare Nebancare (IFN). Intră în vigoare prevederile legii 243/2024, care plafonează dobânzile la un nivel maxim de 1% pe zi. Suma totală rambursată de debitori nu va mai putea depăși dublul sumei împrumutate, o modificare importantă în condițiile în care există IFN-uri care practică și dobânzi de peste 1000%, care presupun returnarea unor sume de zeci de ori mai mare decât principalul. Noua lege se aplică pentru împrumuturile de consum de până în 25.000 de lei, dar are prevederi care vizează și creditele de alt tip, cum ar fi cele ipotecare.
Tot ce trebuie să știi și să faci ca să profiți de plafonarea dobânzilor
Clienții care iau credite de consum mai mici de 25.000 de lei nu vor mai plăti mai mult decât dublul sumei împrumutate, în timp ce dobânda zilnică nu va putea depăși 1%. Este doar una dintre prevederile legii 243/2024, promulgată de Președintele României în luna august și care va începe să își facă efectul din 11 noiembrie. Pe un exemplu simplu, dacă cinve ia un credit de 10.000 de lei, va plăti până la scadență maximum 20.000 de lei, în condițiile în care în prezent sunt unele IFN mai mici care impun și costuri de peste 35.000 de lei pentru un astfel de împrumut. Nu este, însă singura limitare adusă de noul act normativ. Legea are impact și asupra creditelor bancare, după cum urmează:
– Pentru creditele ipotecare pentru investiții imobiliare, dobânda anuală efectivă (DAE) nu poate depăși cu mai mult de 8% dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR;
– Pentru creditele de consum, DAE nu poate depăși cu mai mult de 27% dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR;
Potrivit noii legi, rămâne la latitudinea consumatorului să ia atitudine în momentul în care constată că au fost depășite plafoanele respective. Acesta trebuie să apeleze IFN-ul care i-a acordat creditul. Legea nu se aplică, însă, în cazul în care clientul este executat silit sau are o datorie scadentă de peste 60 de zile. În rest, se aplică „contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare”.