De teama problemelor de aprovizionare, industria vaccinurilor din UE vrea să îşi transfere producţia acasă
Grupul german Merck KGaA, a cărui subsidiară – Life Science – este unul dintre cei mai mari producători mondiali de echipamente pentru bioreactori, a informat că vrea să îşi extindă reţeaua de producţie la nivel geografic, astfel încât să treacă prin vamă mai puţine livrări.
Legislaţia americană, care obliga companiile să dea prioritate îndeplinirii contractelor guvernamentale americane, a creat probleme pentru Merck, în condiţiile în care grupul încerca să facă faţă unei cereri crescute pentru produsele sale.
Însă, SUA nu sunt singura ţară care a demarat ceea ce unii numesc „naţionalismul vaccinurilor”. India a interzis exporturile de vaccinuri la mijlocul lunii aprilie, pentru a se concentra pe imunizarea internă, ceea ce a afectat planurile de vaccinare ale multor ţări din Africa şi sudul Asiei. De asemenea, în contextul problemelor de producţie anunţate de grupul anglo-suedez AstraZeneca la începutul anului, Uniunea Europeană a impus o schemă de monitorizare a exporturilor şi a acuzat Marea Britanie că îşi păstrează vaccinurile împotriva COVID-19, care ar fi trebuit să fie împărţite cu UE.
„În contextul constrângerilor comerciale pe care le-am văzut, am extins procesul de diversificare globală de fiecare dată când am avut ocazia”, a spus directorul general de la Merck KGaA, Belen Garijo.
La firma Rentschler Biopharma SE, o companie germană care lucrează cu mari nume din industria pharma şi care ajută CureVac să îşi producă propriul său vaccin împotriva COVID-19, pandemia a declanşat o revizuire a rutelor de aprovizionare.
„Criza coronavirusului ne-a dat un impuls important să ne aducem lanţurile de aprovizionare mai aproape de casă. Am decis să ne cumpăram majoritatea echipamentelor din Europa, astfel încât să nu mai fim dependenţi de SUA”, a declarat directorul general Frank Mathias.
Potrivit acestuia, lanţurile de aprovizionare au intrat în colaps la începutul acestui an, când SUA au ordonat ca anumite volume de producţie să fie rezervate pentru producătorii americani de vaccinuri.
Decizia autorităţilor americane de a ordona producătorilor să dea prioritate răspunsului american la criză a afectat şi capacitatea companiei Merck KGaA de a aproviziona producătorii de vaccinuri din alte părţi ale lumii. În consecinţă, Merck a anunţat că intenţionează să investească 25 de milioane de euro în Franţa pentru a avea la dispoziţie materialele din plastic pentru bioreactoare, un input esenţial în producţia de vaccinuri împotriva COVID-19. Noua facilitate a Merck din Franţa, şi prima de acest fel din Europa, ar urma să devină operaţională la finele lui 2021 şi se va adăuga unor linii similare de producţie care funcţionează deja în SUA şi China.
„Pandemia a fost un semnal de alarmă. Vrei să ai o amprentă globală pentru a putea face faţă unor potenţiale constrângeri ale schimburilor comerciale”, a declarat directorul Merck, Belen Garijo.
Tot pentru a evita rutele lungi de transport şi eventualele dispute internaţionale, producătorul german de vaccinuri IDT Biologika a anunţat o serie de planuri pentru a investi peste 100 milioane de euro şi a produce vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca, în colaborare cu grupul anglo-suedez. Noua linie de producţie, care ar urma să devină operaţională în 2023, ar putea să producă până la 360 milioane de doze de vaccin pe an. IDT va produce ingredientul activ şi va îmbutelia şi ambala produsul final, combinând într-o singură uzină mai mulţi paşi de producţie care, în prezent, sunt răspândiţi.
Însă, modificarea reţelelor de producţie într-o industrie pharma care timp de decenii s-a bazat pe schimburile transfrontaliere şi diviziunea internaţională a muncii poate fi făcută doar în mod treptat, a subliniat Belen Garijo. „Nu poţi muta o uzină de pe o zi pe alta. Este nevoie de timp”, a subliniat directorul Merck.