Un pas mare înapoi pentru industria cărnii de pui. Producția a scăzut, iar importurile invadează din noua piața. Polonia și-a dublat livrările

Producția internă de carne de pasăre va fi, anul acesta, cu 9% sub cea a anului trecut, în timp ce importurile vor crește cu aproape 16%, arată ultimele prognoze prezentate în cel mai recent raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA. Estimările au la bază datele din primele șapte luni ale anului, potrivit cărora producția de carne de pasăre va atinge 460.000 tone greutate carcasă (CWE), o scădere de 9 procente față de anul trecut. 

În ciuda scăderii prognozate a producției, USDA apreciază că sectorul păsărilor rămâne un lider în rândul industriilor alimentare și agricole din România. Companiile avicole continuă să investească în tehnologia de producție și prelucrare, logistică și branding.

“Închiderea restaurantelor și companiilor de catering, precum și restricțiile de altă natură ce au apărut din cauza COVID-19, vor duce probabil la o reducere de 5% de la an la an a consumului de carne de pasăre. În timp ce unele restricții vor rămâne probabil în prima jumătate a anului 2021, în funcție de vaccinurile COVID-19 și de alte tratamente, cererea de păsări de curte românești poate crește în a doua jumătate a anului 2021”, se mai specifică în raportul USDA.

În 2019, România a sacrificat aproape 300 de milioane de păsări și a produs peste 672.000 tone de carne, dintre care 95% a fost carne de pui (70% pui și 25% găini). Mai mult de jumătate din producția de carne de pasăre din România (56%) este concentrată în regiunea de sud a țării, care este, de asemenea, cea mai mare zonă de producție de cereale. În 2019, regiunea de nord-est a produs aproape 18% din carnea de pasăre din România.

România a fost în 2019 al optulea cel mai mare producător de păsări din Uniunea Europeană (UE). Carnea de pasăre reprezintă 45% din producția totală de proteină animală din România. Urmată de carne de porc, carne de vită și carne de oaie.

Importurile cresc exponențial. Polonia și-a dublat livrările către România

Pe lângă COVID-19, producătorii locali se confruntă și cu o concurența externă tot mai puternică. Potrivit datelor Trade Data Monitor (TDM), în primele șapte luni ale anului 2020, importurile de carne de pasăre au crescut cu 16,5% (76.000 tone) față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce exporturile au scăzut cu 2,5%.

Cu excepția a două procente din aceste importuri (Ucraina și Brazilia), toată marfa de peste granițe provine din alte state membre ale UE. Cel mai important furnizor al României este Polonia, care și-a dublat exporturile către România în primele șapte luni ale anului 2020 la 25.611 tone, depășind Ungaria (14.107 tone). Alți furnizori includ Germania (9.514 tone), Țările de Jos (6.700 tone), Regatul Unit (6.081 tone) și Bulgaria (2.865 tone).

Carnea congelată a reprezentat 65% din importuri (în volum), în timp ce carnea refrigerată / proaspătă a reprezentat aproximativ 25%.

În ultimii doi ani, trendul pe piața de export era pozitiv

România avea oricum deficit comercial pe carnea de pui, dar în ultimii doi ani importurile erau pe un trend descendend, în timp ce exporturile creșteau, după un vârf negativ în 2017, când România a cumpărat de peste granițe peste 130.000 de tone.

În ceea ce privește exporturile, trendul a fost ascendent începând cu 2016, extinzându-se de la 68.461 tone în 2016 la 88.758 tone în 2019. Anul acesta, în primele șapte luni, exporturile s-au cifrat la aproximativ 50.000 tone. Cel mai mult exportăm carne dezosată, proaspătă, dar și refrigerată (42% fiecare), iar restul sunt preparatele din carne.

În primele șapte luni ale anului 2020, piețele majore de export pentru carnea de pui românească au fost Bulgaria (10.619 tone), Ungaria (10.091 tone), Regatul Unit (5.483 tone) și Franța (5.210 tone).

Au crescut costurile de producție. Prețurile au scăzut

Din datele USDA, în 2020, prețurile materiilor prime pentru furaje au crescut, rezultând o creștere cu 20% – 25% a prețului produselor care alcătuiesc hrana animalelor. În ciuda costurilor mai mari de producție, producătorii nu au reușit însă să recupereze pierderile prin creșterea prețurilor de consum din cauza schimbărilor dramatice de pe piață după izbucnirea COVID-19. Conform datelor Comisiei Europene din octombrie 2020, carnea de pasăre românească a fost cu 12,5% mai ieftină decât în 2019. Din mai până în octombrie 2020, prețurile medii ale cărnii de pasăre au reprezentat doar 68-74% din prețul mediu global al UE.

Cei mai importanți producători locali au însă avantajul integrării pe verticală, acoperind de la eclozare până la hrănire, sacrificare, procesare și distribuție a cărnii. Acest nivel de integrare le permite să controleze costurile de producție, să sporească eficiența și să se adapteze la noile condiții de piață.

În ciuda scăderii prognozate a producției, sectorul păsărilor rămâne un lider în rândul industriilor alimentare și agricole din România. Companiile avicole continuă să investească în tehnologia de producție și prelucrare, logistică și branding.