Lapte românesc cu know-how olandez, israelian şi spaniol. De unde vine materia primă din cutiile celor mai mari procesatori din România

Primii trei cei mai mari procesatori de lapte din România, în funcţie de cantităţile de lapte românesc procesat, cumpără cu precădere de la ferme controlate de cetăţeni străini, indică o analiză realizată de ECONOMICA.NET pe baza datelor furnizate de către Agenţia de Plăţi (APIA). Mai exact, dintre cele nouă companii deţinătoare de ferme de vaci de lapte care livrează cel mai mult, doar două au acţionariat 100% autohton. Majoritatea străinilor sunt din Olanda.

Astfel, grupul de firme DN Agrar, controlat de o companie cu sediul în Olanda, este cel mai mare furnizor de lapte materie primă al celui mai mare procesator de lactate din România, Albalact SA, companie creată de omul de afaceri Raul Ciurtin şi preluată în 2015 de grupul francez Lactalis.

Din datele termene.ro, DN Agrar Group SRL este deţinută de AM Advies BV din OLanda, cu 90% dintre acţiuni şi Van Der Linde SRL, o companie românească deţinută de cetăţeanul olandez Joost Van Der Linde. Societatea este un business de aproximativ 3,2 milioane de lei în 2017 şi un profit de aproximativ 620.000 de lei, cu 23 de angajaţi. „Această fermă pentru lapte este situată în Gârbova, judeţul Alba. A fost o investiție în terenuri virane cumpărate de la 43 de familii din zonă. În 2011 am început să construim primul grajd. Acum producem mai mult de 50.000 de litri de lapte pe zi iar animalele sunt hrănite din producțiile noastre”, anunţă grupul pe propria pagină de internet.

De altfel, una dintre fermele deţinute de grup, Vaidei din Hunedoara, este preluată chiar de la Albalact, în 2011. „La începutul anului 2011 am preluat ferma de la fabrica de lapte Albalact. În acel moment produceau 6.000 de litri pe zi, în acest moment producem mai mult de 45.000 de litri pe zi. Am lăsat să crească aici propriul nostru stoc tânăr pe care îl hrănim din câmpurile noastre”, spun reprezentanţii companiei.

Totodată, potrivit APIA, a doua cea mai mare fermă în funcţie de cantitatea de lapte livrată către Albalact se află în judeţul Arad şi este controlată de Costi Zootehnica SRL, deţinută, potrivit termene.ro, tot de un investitor olandez, respectiv Coremans Koen Elisabeth Jacobus. Compania a raportat în 2017 o cifră de afaceri de 16,1 milioane de lei, un profit net de 4,3 milioane de lei şi 22 de angajaţi.

Grecii de la Olympus cumpără de la aceeaşi fermă „olandeză” ca şi Albalact

Numărul trei pe piaţă după cifra de afaceri în 2017, dar numărul doi din punct de vedere al laptelui românesc procesat, Fabrica de Lapte Braşov, producătorul brandului Olympus, cumpără lapte materie primă din judeţele Buzău, Arad şi Ialomiţa. Mai exact, în 2018, cel mai mult a cumpărat de la grupul Afiliu, cu activităţi în cultivarea cerealelor, morărit panificaţie, creşterea animalelor şi transport. Grupul este deţinut de familia Afiliu din Mizil.

Al doilea cel mai mare furnizor de lapte al companiei greceşti este însă tot o fermă din localitatea Iratosu Arad ce aparţine omului de afaceri olandez Coremans Koen Elisabeth Jacobus, acţionarul Costi Zootehnica ce livrează către Albalact. Este vorba despre compania Coremans Zootehnica SRL, un business de 21 de milioane de lei în 2017.

Nu în ultimul rând, fabrica Olympus mai cumpără lapte de la ferma din Gorgota, Prahova a firmei Koplax SRL. Din datele termene.ro, Koplax este deţinută de o companie din Israel, Jesselson Investments LTD, controlată la rândul ei de omul de afaceri, Isaac Cohen-Hoshen, unul dintre fondatorii dezvoltatorului imobiliar Adama. În 2015, Koplax, care a ajuns în 2017 la un business de 15,6 milioane de lei, a cumpărat 4,1 hectare de teren  în localitatea Gorgota  în imediata apropiere a unei ferme de vaci deţinute de companie. 

Fabrica Napolact aduce lapte de la un român de etnie slovacă, un spaniol şi o cooperativă

Friesland Campina România, numărul patru pe piaţa de profil după cifra de afaceri din România, dar al treilea procesator de lapte românesc, îşi cumpără materia primă cu precădere din Timiş, Caraş şi Braşov, de la fermele Maxagro Farm, Meierhof şi Bio Carpathia Cooperativa Agricol.

Maxagro este deţinută, potrivit termene.ro, de cetăţeanul român de etnie slovacă Zifceak Estera. Fondată în 1993, Maxagro cultivă, în prezent, circa 12.000 de hectare în scopuri agricole, dar are şi o fermă zootehnică pentru vaci de lapte, intrată în exploatare în anul 2009. 

Meierhof este business-ul de 11,9 miliaone de lei în 2017 al omului de afaceri spaniol Alicia Maria Medina Rodriguez de Acuna, iar Bio Carpathia Cooperativa Agricolă este o cooperativă formată din peste  50 de fermieri care livrează preponderent lapte bio procesatorilor Napolact şi Covalact. Din datele cooperativei, Bio Carpathia colectează de la membrii săi circa 30.000 de litri de lapte pe zi, prin care asigură integral materia primă pentru gama de produse lactate bio a Covalat şi jumătate din lapetele bio folosit de Napolact. Tot la două zile, cooperativa procesează circa 10.000 de litri de lapte pentru producţia proprie de lactate sub brandul Bio Carpathia.

Cooperativa agricolă Bio Carpathia a fost înfiinţată în 2014 prin asocierea a trei producători de lapte care voiau să livreze 3.000 de litri de lapte bio pe zi spre Covalact. În 2018, Bio Carpathia a realizat afaceri de peste 10,8 milioane de lei (2,4 milioane de euro), dublu faţă de anul precedent.

Topul procesatorilor de lapte românesc

Faţă de 2017, topul procesatorilor de lapte în funcţie de cantităţile cumpărate de la fermele româneşti a rămas în mare parte la fel. Diferenţa constă în faptul că Danone a coborât două poziţii, până pe locul şase, fiindu-i luat locul de către Covalact (era pe locul 5 în 2017) şi Hochland Romania (era pe locul 9 în 2017). De asemenea, Lactate Harghita SA, propritarul brandului Friss, a urcat  de pe poziţia a 10-a până pe 8, luând locul Lacto Solomonescu, în timp ce Simultan SRL (lactate SIM), deţinut de antreprenorul român Florin Herbai, a coborât de pe şase pe nouă.

Clasamentul este unul al prim-cumpărătorilor de lapte, selectaţi în funcţie de cantităţile de lapte achiziţionate de le ferme din România. Nu reprezintă însă şi un clasament în funcţie de laptele efectiv procesat, întrucât, într-un an, procesatorii locali pot folosi lapte praf sau lapte din import, date indisponibile.

SURSA : APIA

 Sursa: APIA