Deceniul digital 2030 al UE, în impas. Mesajul CE către România: Păstrați specialiștii IT în țară, creșteți calitatea formării profesorilor și elevilor, digitalizați IMM-urile și extindeți rețeaua 5G

Programul politic „Deceniul digital” urmărește să îmbunătățească digitalizarea „centrată pe om” a Europei până în 2030, stabilind „obiective măsurabile” privind conectivitatea, adoptarea tehnologiei și creșterea competențelor forței de muncă.

Printre lacunele identificate se numără necesitatea unor investiții suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în special în domeniul competențelor digitale, al conectivității de înaltă calitate, al adoptării inteligenței artificiale (IA) și al analizei datelor de către întreprinderi, al producției de semiconductori și al ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate.

”Raportul de astăzi arată în mod clar că nu suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește atingerea obiectivelor noastre privind transformarea digitală în Europa. Dar indică, de asemenea, o cale clară de urmat: avem nevoie de investiții suplimentare în competențele digitale, în conectivitatea de înaltă calitate și în adoptarea inteligenței artificiale. Trebuie să stimulăm utilizarea instrumentelor digitale. Avem nevoie de mult mai multe persoane pentru a dobândi competențe digitale – atât la nivel de bază, cât și la nivel de experți – pentru a ne valorifica punctele forte. Și trebuie să stimulăm cooperarea și să integrăm mai bine piața noastră unică pentru a permite cu adevărat transformarea digitală în întreaga Europă”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Raportul subliniază importanța stimulării adoptării de către IMM-uri a instrumentelor digitale inovatoare, în special a cloud-ului și a inteligenței artificiale, și a mobilizării în continuare a investițiilor private în întreprinderile nou-înființate cu creștere rapidă.

O altă provocare este răspândirea limitată a tehnologiilor digitale în afara orașelor mari. Pentru a aborda această problemă, promovarea cooperării între actorii europeni la nivel transfrontalier și local este fundamentală, se arată în raport.

Pe baza datelor din 2023, doar 64% dintre gospodării au acces la rețele de fibră optică, esențiale pentru conectivitatea gigabit, ceea ce este departe de acoperirea completă vizată de program până în 2030.

În 2023, adoptarea inteligenței artificiale, a cloud-ului și a big data de către întreprinderile europene a fost cu mult sub obiectivul Deceniului digital de 75%. Dacă tendințele actuale se mențin, până în 2030 doar 64% dintre întreprinderi vor utiliza cloud-ul, 50% vor utiliza big data și doar 17% vor utiliza IA, a avertizat Comisia.

Doar 55,6% din populația UE posedă competențe digitale de bază, fiind departe de obiectivul de 80% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani.

Anul acesta, pentru prima dată, raportul este însoțit de o analiză a foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital prezentate de statele membre, care detaliază măsurile, acțiunile și finanțarea naționale planificate pentru a contribui la transformarea digitală a UE.

Raportul de țară pentru România

Potrivit sursei citate, în 2023, România a înregistrat ”progrese notabile în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice și a IMM-urilor”. Dar notează că ”în pofida eforturilor continue, persistă provocări importante în ceea ce privește îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul populației și implementarea rețelelor 5G, deși țara continuă să aibă o performanță remarcabilă în ceea ce privește acoperirea Fibre to the Premises (FTTP)”.

”România dedică 21,8% din Planul de redresare și reziliență pentru sectorul digital (5,8 miliarde euro). În cadrul politicii de coeziune, o sumă suplimentară de 3 miliarde euro (10% din finanțarea totală a politicii de coeziune a țării) este alocată transformării digitale a țării. Unele dintre măsurile în curs încep deja să genereze îmbunătățiri ale indicatorilor cheie de performanță (KPI), dar pentru moment beneficiile pe scară largă pentru cetățeni și întreprinderi în ceea ce privește educația și incluziunea digitală, întreprinderi competitive și inovatoare sau servicii publice mai bune și mai transparente rămân insuficiente”, spune CE în raportul său.

Documentul indică două puncte forte sau domenii de progres și două puncte slabe sau domenii care trebuie îmbunătățite pentru țara noastră. Cele două puncte forte sunt digitalizarea IMM-urilor și digitalizarea serviciilor publice. În schimb, stăm prost la competențele digitale ale populației și la acoperirea rețelei 5G, care se îmbunătățește, dar rămâne în continuare cu mult sub media UE (32,8% față de 89,3%).

”Performanța în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice rămâne scăzută, dar acțiunile continue ar putea duce la îmbunătățiri radicale în următorii ani în ceea ce privește transparența, simplificarea și calitatea. În acest sens, sunt importante eforturile de digitalizare a principalelor servicii naționale și regionale și de creare a unui cloud guvernamental și a unui portal și cadru de interoperabilitate”, se arată în raport.

Recomandările Comisiei pentru Guvern

CE Recomandă României să își îmbunătățească performanța în ceea ce privește țintele și obiectivele deceniului digital, să promoveze competitivitatea, reziliența, suveranitatea și să promoveze valorile europene și acțiunile climatice.

Pentru competențe digitale de bază, Comisia recomandă ca România să mențină măsurile legate de perfecționarea și recalificarea forței de muncă și să îmbunătățească în continuare calitatea și relevanța cursurilor și a predării în domeniul competențelor digitale.

De asemenea, să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un nivel mai ridicat de ambiție pentru obiectivul 5G, inclusiv un posibil sprijin pentru cazurile de utilizare și proiectele-pilot, având în vedere importanța pentru competitivitatea viitoare a UE și a României și pe baza tendinței pozitive actuale.

Pentru digitalizarea IMM-urilor, autoritățile de la Bruxelles spun că este nevoie de intensificarea acțiunilor, începând cu furnizarea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare a măsurilor de sprijin disponibile și identificarea eventualelor lacune în ceea ce privește satisfacerea nevoilor existente, precum și cu asigurarea bunei funcționări a centrelor europene de inovare digitală.

Foaia de parcurs a României descrie în detaliu provocările cu care se confruntă sectorul IMM-urilor în vederea atingerii unui grad mai ridicat de digitalizare și competitivitate. Acestea includ un nivel scăzut de competențe digitale și competențe antreprenoriale (inclusiv bugetarea, analiza financiară și alfabetizarea financiară), o slabă concordanță între sistemul educațional și cerințele de pe piața muncii, precum și accesul redus la finanțare.

”În plus, deși există diverse sisteme de sprijin, IMM-urile nu au adesea o imagine de ansamblu a opțiuni existente, ceea ce face dificilă alegerea celei mai potrivite opțiuni. Unele dintre schemele de sprijin disponibile sunt, de asemenea, considerate a fi prea îndepărtate de nevoile actuale de afaceri ale IMM-urilor, iar antreprenorii întâmpină dificultăți în a transpune adoptarea tehnologiilor digitale în beneficii precum creșterea productivității, a profiturilor sau a competitivității”, se arată în documentul citat.

”Având în vedere performanțele și dinamica actuală a României și ținând cont de obiectivul național inclus în foaia de parcurs, eforturile de perfecționare și recalificare a lucrătorilor și de stimulare a învățării de-a lungul vieții par insuficiente. În plus, în ciuda acțiunilor masive și a progreselor bune înregistrate în domeniul educației formale, părțile interesate indică faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește calitatea și relevanța formării cadrelor didactice și a elevilor din învățământul preuniversitar, în diverse domenii”.

Pentru dezvoltarea României, CE recomandă extinderea măsurilor de sprijinire a unui sector TIC inovator, axat pe cercetare și dezvoltare și luarea în considerare a unor măsuri suplimentare de păstrare a specialiștilor TIC în țară.

În domeniul sănătății, România trebuie să extindă acoperirea serviciului de acces online, să pună la dispoziția cetățenilor a datelor privind dispozitivele/implanturile medicale, testele de laborator și imaginile medicale prin intermediul acestui serviciu de acces online și să includă mai multe categorii de furnizori de asistență medicală în acest serviciu.

Obiectivele Deceniul Digital asumate de România

Obiectivele pentru 2030 stabilite în foaia de parcurs a României sunt prea multe pentru a fi prezentate pe larg. Am selectat câteva dintre ele, pe care le prezentăm mai jos.

În ceea ce privește „unicornii”, scale-up-urile și start-up-urile obiectivele includ 5.000 de IMM-uri digitale inovatoare, o contribuție de 2% la PIB a tuturor inovațiilor realizate în România și 4 companii care să ajungă unicorni fondate în România și active la nivel global, cu sediu central sau birouri secundare în România.

”Atingerea acestor obiective va necesita o intensificare a măsurilor de sprijinire a ecosistemului start-up-urilor din România, în special a sprijinului pentru cercetare și dezvoltare și transferuri de tehnologie, a condițiilor-cadru și a ușurinței de a face afaceri, precum și a accesului la capital pentru start-up-uri și scale-up-uri. În toate aceste domenii, există măsuri în curs, dar acestea trebuie extinse pentru ca obiectivele să fie atinse”.

Un alt obiectiv este ca, până în 2030, 50% dintre români să fi atins cel puțin un nivel de competențe digitale de bază. Această valoare este semnificativ mai mică decât obiectivul UE de 80%, dar ia în considerare poziția de pornire dificilă a României și evoluția firească lentă preconizată pentru acest indicator. Cu toate acestea, raportul remarcă faptul că nivelul actual de creștere este insuficient pentru a atinge obiectivul național până în 2030. Acum, doar 27,7% din populație avea cel puțin competențe digitale de bază, față de o medie UE de 55,6%. În schimb, 40,9% din populație are cel puțin competențe de bază în domeniul creării de conținut digital, dar, de asemenea, semnificativ sub media UE de 68,3%. În plus, doar 9% din populația României are competențe digitale de bază, comparativ cu o medie UE de 27,3%.

Cu 196.000 de specialiști TIC angajați, reprezentând 2,6% din totalul locurilor de muncă, România se află sub media UE (4,8%) și prezintă o dinamică foarte limitată pentru acest indicator. În schimb, 6,9% din totalul absolvenților de învățământ post-secundar sunt specialiști TIC, ceea ce plasează România printre liderii UE. Discrepanța dintre ponderea absolvenților de TIC și a specialiștilor angajați se explică în mare măsură prin dificultatea de a reține talentele în România, dar și prin alte aspecte ale contextului mai larg, cum ar fi rata scăzută a absolvenților de învățământ superior în rândul întregii populații.

În conformitate cu foaia sa de parcurs, România are ambiția de a avea 400.000 de specialiști TIC angajați până în 2030, față de aproximativ 256.000 în scenariul menținerii situației actuale. Aceasta ar fi echivalentă cu 4% din forța de muncă. Potrivit raportului, rata actuală de progres sugerează că obiectivul poate fi atins înainte de 2030 și, prin urmare, că se poate avea în vedere un nivel mai ridicat de ambiție.

În ceea ce privește, disponibilitatea deplină a serviciilor publice digitale pentru cetățeni și pentru întreprinderi, România are acum scoruri agregate de 52,2 și 50, fiind în decalaj față de mediile UE de 79,4 și, respectiv, 85,4. Cu toate acestea, raportul notează că ratele de creștere indică o dinamică foarte puternică în comparație cu cea a mediilor UE și, prin urmare, o tendință de convergență.

În foaia de parcurs națională, autoritățile române se angajează să atingă scoruri țintă de 100 pentru atât pentru serviciile digitale pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi, aliniind țintele naționale la nivelul de ambiție al UE.

”Deși aceste obiective sunt ambițioase având în vedere punctul de plecare al României, dacă se menține nivelul actual de progres, valorile vor fi atinse fie înainte, fie chiar în jurul anului 2030”, arată Comisia.

Acum, toate statele membre vor trebui să își revizuiască și să își adapteze foile de parcurs naționale pentru a se alinia la ambiția programului de politică privind deceniul digital înainte de 2 decembrie 2024. Comisia spune că va monitoriza și va evalua punerea în aplicare a acestor recomandări și va raporta cu privire la progresele înregistrate în următorul raport privind stadiul evoluției deceniului digital, în 2025.