Decizia CCR privind efectuarea supravegherii tehnice, publicată în Monitorul Oficial

Decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor privind efectuarea supravegherii tehnice de 'alte organe specializate ale statului' a fost publicată, luni seară, în Monitorul Oficial, potrivit Agerpres.
Economica.net - lun, 14 mart. 2016, 20:23
Decizia CCR privind efectuarea supravegherii tehnice, publicată în Monitorul Oficial

Decizia CCR din 16 februarie, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 190.

Plenul Curţii Constituţionale a admis la acea dată, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de ‘organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei’, ci şi de ‘alte organe specializate ale statului’.

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.

Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât ‘nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor’.

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că ‘procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului’.

În motivare, judecătorii au arătat că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

‘Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate’, se precizează în motivarea deciziei Curţii.

Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR a constatat că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată.

‘În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. (…) Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private şi a secretului corespondenţei impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor’, se mai arată în motivare.

În opinia CCR, opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, este justificată. Opţiunea nu se justifică însă în privinţa includerii sintagmei ‘alte organe specializate ale statului’, neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală şi nici în cuprinsul altor legi speciale.

‘Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetăţenilor şi în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii’, se menţionează în motivare.

Curtea a precizat că decizia privind supravegherea tehnică se va aplica dosarelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, nu cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale.

‘Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale (…). Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată. În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I’, se mai spune în document.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Te-ar mai putea interesa și
Wizz Air crește capacitatea pe aeroportul din Otopeni cu 14% și lansează ruta București-Chișinău
Wizz Air crește capacitatea pe aeroportul din Otopeni cu 14% și lansează ruta București-Chișinău
Compania aeriană Wizz Air a anunțat suplimentarea capacității de pe aeroportul din Otopeni cu 700.000 de locuri pentru următorul sezon și lansează o nouă rută: București-Chișinău. ...
Fotovoltaicele au avut o producţie în creştere cu 58,6%, în primele nouă luni din 2024. Eolienel au înregistrat o scădere de 17%
Fotovoltaicele au avut o producţie în creştere cu 58,6%, în primele nouă luni din 2024. Eolienel au înregistrat o scădere ...
Energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2024 a fost de 2,93 miliarde ...
Importurile de energie electrică ale României au crescut cu aproape 90%, consumul a crescut, dar producția a scăzut. Termocentralele au fost prima sursă de energie electrică a țării în acest an
Importurile de energie electrică ale României au crescut cu aproape 90%, consumul a crescut, dar producția a scăzut. ...
Date foarte proaste ale sistemului energetic după primele nouă luni din an: consumul a crescut, dar producția a scăzut ...
Economia României a stagnat în T3, faţă de T2. PIB a scăzut cu 0,2%, faţă de al treilea trimestru din 2023 – Cât a fost creşterea în primele nouă luni din 2024
Economia României a stagnat în T3, faţă de T2. PIB a scăzut cu 0,2%, faţă de al treilea trimestru din 2023 – ...
Produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată ...