Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să trimită spre rejudecare dosarul 4078/2/2011, în care Vodafone România contestă în instanţă amenda de 120,3 milioane lei (27 milioane euro, cursul curent) aplicată de Consiliul Concurenţei în 2011 pentru abuz de poziţie dominantă.
Vodafone a atacat această decizie la Curtea de Apel Bucureşti în 2011 şi a pierdut în faza de fond, iar dosarul a ajuns la ÎCCJ în recurs. După două amânări, magistraţii de la Înalta Curte au hotărât să trimită înapoi la instanţa de fond dosarul.
În faza de fond, Vodafone a fost apărată de casa de avocatură Tănăsescu, Gavrilă & Asociaţii.
Deşi este acuzată ce aceleaşi nereguli ca Vodafone, Orange a câştigat pe fond la Curtea de Apel Bucureşti şi aşteaptă şi ea judecarea recursului (dosar 4209/2/2011), în data de 21 mai 2014.
Potrivit legii, deciziile Consilului Concurenţei pot fi atacate doar la Curtea de Apel Bucureşti, cu recurs la ÎCCJ. În cazul de faţă, judecătorii de la ÎCCJ care judecă aceste două dosare nu au mai avut de a face cu astfel de litgii, fiind promovaţi de la alte instanţe decât CAB.
Vodafone, alături de Orange România, au fost amendate cu puţin peste 3% din cifra de afaceri pe 2010 (amendă de 147,9 milioane lei – 33,1 de milioane de euro – în cazul Orange) pentru abuz de poziţie dominantă, după ce cele două companii ar fi blocat, în 2007, accesul operatorului Netmaster la reţelele lor de telefonie. Aceasta era cea mai mare amendă dată de Consiliul Concurenţei de la înfiinţare şi a fost întrecută ca valoare de cea aplicată petroliştilor pentru o înţelegere pe piaţa carburanţilor privind retragerea unui sortiment de benzină.
Vodafone şi Orange au obţinut suspendarea plăţii amenzii, în 2011, până la momentul la care instanţele vor confirma că au încălcat legea concurenţei.
„Autoritatea de concurenţă a constatat că Orange şi Vodafone au refuzat să acorde firmei Netmaster (care a depus plângerea, n. red.) accesul la reţele lor de telefonie în vederea terminării apelurilor naţionale şi internaţionale tranzitate de acest operator. Netmaster le solicitase interconectarea la tariful reglementat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, tarif mai mic decât cele practicate de cele două firme de telefonie.
Abuzurile Vodafone şi Orange s-au manifestat pe pieţele serviciilor de terminare a apelurilor în propriile reţele de telefonie, pieţe pe care fiecare dintre aceşti operatori deţine o poziţie de monopol. Conform legislaţiei în domeniul concurenţei, în absenţa unei justificări obiective, un refuz reprezintă un abuz de poziţie dominantă pe piaţa de acces.
Cele două companii nu au acordat Netmaster accesul la reţelele lor de telefonie pentru terminarea apelurilor originate în internaţional şi a celor originate în reţelele altor furnizori din România pentru o perioadă de un an şi jumătate în reţeaua Vodafone şi doi ani şi patru luni în reţeaua Orange. De asemenea, pentru o scurtă perioadă de timp, cele două companii au limitat terminarea apelurilor naţionale provenite din reţeaua Netmaster”, se arată în raportul Consiliului Concurenţei pe anul 2010.
În acest dosar a fost implicată şi compania Romtelecom în primă fază, însă Autoritatea nu a găsit probleme la compania cu acţionariat grecesc.