Deciziile ANAF şi ale altor autorităţi împotriva firmelor să fie suspendate până la soluţionare, dacă sunt contestate – proiect
Iniţiatorii propunerii legislative privind protecţia operatorilor economici împotriva abuzurilor instituţiilor statului sunt Ştefan-Alexandru Băişanu, Adrian Mocanu şi Daniel Olteanu.
„Această lege nu se referă la obligaţiile curente ale agenţilor economici, (…) ci la actele individuale emise de instituţiile statului cu atribuţii de supraveghere, autorizare şi control asupra activităţii operatorilor economici, urmare a controalelor efectuate în exercitarea acestor atribuţii. (…) Este vorba, în esenţă, de aplicarea principiului potrivit căruia orice persoană are dreptul să conteste un act individual, nu doar la instituţia care l-a emis, ci şi la o instituţie superioară, respectiv la instanţele judecătoreşti, iar, până când această instituţie neutră va stabili care din părţi are dreptate, dispoziţiile obligatorii din actul individual, emise în mod unilateral de instituţia statului, să fie suspendate, astfel încât să nu fie afectată activitatea operatorului economic”, precizează iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului.
Aceştia susţin că, în prezent, compania care se consideră nedreptăţită are posibilitatea de a contesta actul de control tot la instituţia care a emis actul, iar în 99% dintre cazuri contestaţia este respinsă.
Ulterior, compania poate ataca actul de control în instanţă, însă dispoziţiile obligatorii din actul de control sunt executorii, compania neavând posiblitatea să suspende executarea până la decizia instanţei, fapt care duce la intrarea în insolvenţă a acelei firme, precizează iniţiatorii.
În exercitarea atribuţiilor de supraveghere, autorizare şi control asupra activităţii operatorilor economici, instituţiile statului emit acte individuale. Operatorii economici care se simt nedreptăţiţi pot formula plângere prealabilă împotriva dispoziţiei obligatorii din actul individual emis, în temeiul legii contenciosului administrativ 554/2004. Soluţionarea plângerilor prealabile împotriva dispoziţiei obligatorii se face de către instituţia statului emitentă a actului individual respectiv. Plângerea prealabilă suspendă executarea dispoziţiei obligatorii. Plângerea prealabilă va fi soluţionată prin decizie motivată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării. Decizia este definitivă, se mai arată în proiect.
Împotriva deciziei se poate formula acţiune, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, în temeiul Legii contenciosului administrativ 554/2004. Introducerea acţiunii suspendă executarea dispoziţiei obligatorii până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. În cazul obţinerii unei decizii favorabile, atât operatorul economic, cât şi instituţia statului au dreptul la despăgubiri, majorări/penalităţi de întârziere. Acestea vor fi stabilite de instanţa de judecată, mai prevede textul proiectului.
„Nu este o măsură care anulează un act de control, ci una care dă posibilitatea interpretării corecte şi imparţiale a prevederilor legislaţiei în domeniu de către instituţiile neutre şi abilitate în acest sens, respectiv de către instanţele judecătoreşti”, mai susţin iniţiatorii.
Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor, care este primul for sesizat.