Premieră: salariaţii şi cei care au depus declaraţia unică la Fisc au adus cei mai mulţi bani la Sănătate în 2018, peste 26 de miliarde de lei

De ce e important să ştim cine şi cu cât contribuie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Acesta este fondul din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback şi din subvenţii. Din banii încasaţi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor.

Până în 2018, angajatorii şi salariaţii – în această succesiune – au adus cei mai mulţi bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, potrivit analizelor făcute de Economica.net pe baza datelor CNAS.
Din 2018, salariaţii şi persoanele care au depus declaraţia unică la Fisc au contribuit cel mai mult la Fondul Sănătăţii (FNUASS), arată o statistică făcute de Economica.net, pe baza informaţiilor instituţiei care gestionează Fondul.

Fondul Sănătăţii al CNAS a avut venituri totale de peste 35,65 de miliarde de lei în anul 2018, cu aproape 24% mai mari decât cele din 2017, potrivit datelor oficiale ale CNAS pe care Economica.net le-a comparat. Peste 26,45 de miliarde de lei din veniturile totale ale Fondul Sănătăţii în 2018 sunt contribuţiile de asigurări sociale de sănătate plătite de salariaţi, de persoanele cu venituri din activităţi independente, din drepturi de autor, din închirieri sau arendarea bunurilor agricole, de persoanele fără venituri, dar şi de celelalte categorii de contribuabili care au plătit contribuţia la sănătate în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, arată o analiză realizată de Economica.net, pe baza datelor CNAS.

Cele mai mari surse de venit la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate au fost în 2018:

– contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de asiguraţi: peste 26,45 de miliarde de lei. Asiguraţii au adus la FNUASS în 2018 de peste două ori mai mulţi bani decât în 2017 (când au virat peste 11,77 miliarde de lei), pe fondul transferului contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina salariatului, schimbare legislativă în vigoare de la 1 ianuarie 2018, potrivit datelor CNAS comparate de Economica.net. Contribuţia de asigurări de sănătate care cade din acest an doar în sarcina angajatului e reţinută şi virată la Fondul Sănătăţii tot de către angajatori.

Dintre asiguraţi, au contribuit cel mai mult la FNUASS în 2018:

• salariaţii care au adus 25,65 de miliarde de lei la Fondul Sănătăţii;
• persoanele cu venituri din activităţi independente, din drepturi de autor, din închirieri şi arendarea bunurilor, persoanele fără venituri, dar şi celelalte categorii de persoane fizice care au depus la Fisc declaraţia unică şi care, cumulat, au virat peste 503 milioane de lei la Fondul Sănătăţii, reiese dintr-o statistică Economica.net, realizată pe baza datelor CNAS.

– contribuţiile de asigurări de sănătate ale angajatorilor, a doua cea mai mare sursă de venit la FNUASS, au depăşit 3,85 de miliarde de lei în 2018, arată datele CNAS analizate de Economica.net. CASS datorate de angajatori au scăzut masiv în 2018 faţă de cele din anul 2017, pe fondul trecerii contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, aşa cum arătat mai sus. Spre comparaţie, angajatorii au virat peste 11,98 de miliarde de lei la FNUASS în anul 2017, arată datele instituţiei, studiate de Economica.net.

– taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, a treia cea mai mare sursă de venit la Fondul Sănătăţii în 2018. Peste 2,77 miliarde de lei au fost viraţi la FNUASS în 2018 în contul acestei taxe de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau de către reprezentanţii legali ai acestora, arată datele CNAS, studiate de Economica.net. Încasările din taxa clawback sunt cu 30,68% mai mari în anul 2018 decât cele din 2017, reiese din calculele făcute de Economica.net pe baza datelor CNAS.

Economica.net a arătat deja că din acest an, numărul românilor care nu mai plătesc CASS, dar care beneficiază de servicii medicale decontate de CNAS, creşte la 10,2 milioane. Detalii, în:

Sănătatea pierde peste 1,64 de miliarde de lei pe an din cauza scutirii angajaţilor din construcţii de la plata contribuţiei

Citeşte şi: Românii vor servicii medicale „ca-n Vest”, însă din 16 milioane de asiguraţi, doar 6 milioane mai plătesc contribuţia la Sănătate

La un an de la „revoluţia fiscală” a declaraţiei unice, mulţi oameni nu ştiu încă să o completeze corect şi cum s-o trimită la Fisc