Declinul demografic din România s-a agravat şi în martie, chiar dacă natalitatea a crescut

Spre comparaţie, în martie 2016, sporul natural negativ a fost de 7.352 persoane, scrie News.ro.

În luna martie 2017 s-au născut 15.051 copii, cu 2.035 (15,6%) mai mulţi comparativ cu martie 2016, şi au decedat 22.709 persoane, în scădere cu 238 (1,1%) faţă de a treia lună a anului trecut.

Cumulat, în primele trei luni din acest an s-au născut 43.163 copii, în scădere cu 2,2% faţă de perioada ianuarie-martie 2016, şi au decedat 73.980 persoane, în urcare cu 9,5%, astfel că sporul natural negativ a fost de 30.817 persoane, în creştere cu 26,3% faţă de perioada similară a anului trecut.

Citeşte şi În 2041, un angajat va susţine 2,5 pensionari. Salariaţi vor fi sub 3 milioane, iar pensionarii aproape 7 milioane

Mortalitatea infantilă din România a scăzut în martie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate108 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, în scădere cu 37% faţă de martie 2016.

Evoluţia vine după o stagnare a mortalităţii infantile în februarie şi o creştere puternică în ianuarie şi decembrie.

În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.

Datele oficiale mai arată că, în luna martie, s-au înregistrat 5.428 căsătorii şi 2.691 divorţuri. Comparativ cu a treia lună din 2016, numărul de căsătorii a scăzut cu 11,4%, iar cel al divorţurilor – cu 9,4%.

În 2016, populaţia României a scăzut cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic. În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.

INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior.

Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.

În 2015 s-au născut 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS.

Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.

România a pierdut în 2016 peste 66.000 de locuitori

Populaţia României a scăzut, în 2016, cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic, reducerea populaţiei din cauze demografice accelerând faţă de anul precedent, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Populaţia s-a redus cu 13% din 1990 până în prezent. Cauzele, migraţia, planning-ul familial şi mortalitatea

Scăderea populaţiei României are la bază migraţia internaţională, planning-ul familial şi mortalitatea ridicată, astfel că, din 1992 şi până în prezent, numărul românilor a scăzut cu peste 13%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS),

‘În ultimele decenii, România s-a confruntat cu o intensificare fără precedent a fenomenului migraţiei internaţionale, care a condus la o diminuare semnificativă a populaţiei. Populaţia rezidentă a ţării la 1 ianuarie 2016 (date provizorii) s-a situat în jurul valorii de 19,76 milioane locuitori. De la recensământul populaţiei din 1992 şi până în prezent, populaţia rezidentă a României s-a redus cu peste 13%. O treime din scăderea populaţiei rezidente din această perioadă a fost determinată de sporul natural, restul de două treimi fiind imputabil soldului negativ al migraţiei internaţionale’, se arată în document.

Potrivit acestuia, la 1 ianuarie 2016, numărul femeilor îl depăşeşte pe total pe cel al bărbaţilor, proporţia fiind de 51% femei şi 49% bărbaţi.

Scăderea populaţiei României din perioada 1992 – 2016 are la bază trei cauze importante şi anume: migraţia internaţională, care a condus la o scădere constantă a populaţiei României (a avut un vârf al emigraţiei în anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, de 544.000 persoane), planning-ul familial, prin diversele lui forme, a determinat reducerea constantă a numărului anual de naşteri pe parcursul perioadei de tranziţie (numărul de naşteri din anul 2015 a fost cu 28% mai mic decât cel din anul 1992) şi mortalitatea ridicată în întreaga perioadă de după 1992 (cu procentaje cuprinse între 11,4% în anul 1992 şi 11,7% în anul 2015).

‘Rezultatul transformărilor demografice din ultimul sfert de veac a consemnat accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei. Faţă de anul 2002, vârsta medie a populaţiei rezidente a crescut cu 4 ani – de la 37,7 ani în 2002 la 41,5 ani la 1 ianuarie 2016 – marcând totodată şi modificări în structura pe sexe şi grupe de vârstă a populaţiei. Ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25 – 64 de ani. În 2015, această grupă de vârstă reprezenta 62,6% din totalul emigraţiei, în condiţiile în care, în 2003, valoarea indicatorului a fost de 67,3%. Anul 2012 a marcat o echilibrare a numărului de imigranţi şi emigranţi din România, diferenţa dintre numărul acestora fiind de numai 3.000, în condiţiile în care, în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 persoane. După 2012, numărul persoanelor care emigrează a fost mai mare decât al celor care imigrează în fiecare an, soldul anual negativ al migraţiei cu stabilirea reşedinţei obişnuite înregistrând constant o creştere în valoare absolută’, se arată în document.

Pe scenariile pesimiste, populaţia României va ajunge la 14-15 milioane în 30-40 de ani – preşedintele INS

Populaţia României va ajunge, potrivit unor scenarii pesimiste, la 14-15 milioane în următorii 30-40 de ani, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.

‘Fenomenul cel mai puţin plăcut pentru România este declinul demografic. (…) Este foarte greu să ajungem să echilibrăm nişte dezechilibre majore care au apărut în cei 25 de ani la nivelul populaţiei. (…) Este foarte greu să ajungi ca într-o perioadă rezonabilă să vii şi să echilibrezi structurile pe vârste. În opinia mea, problema mare a României nu este că am ajuns de la 23.200.000 în 1990 la 19.800.000 pe populaţia rezidentă. Problema majoră este că s-a schimbat radical structura populaţiei pe vârste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil în următorii 20-30 de ani şi, dacă vom merge pe scenariile pesimiste (…), probabil că vom ajunge la 14-15.000.000 într-o perioadă de 30-40 de ani’, a afirmat Andrei la ceremonia de lansare a proiectului ‘Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice’.

El a explicat că, deşi este normal ca populaţia României să urmeze tendinţa de la nivel european, se pot remarca şi unele ‘tendinţe neplăcute’, care nu sunt specifice Europei. Preşedintele INS a luat ca exemplu rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a punctat acesta, în România este ‘infinit mai mare’ decât la nivelul celorlalte state europene.

Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei se referă, potrivit lui Tudorel Andrei, la rata mortalităţii infantile, de 9 decese la 1.000 de nou-născuţi. Andrei a arătat că această rată este de trei ori mai mare decât media europeană şi reprezintă o problemă care nu se poate rezolva într-o perioadă scurtă.

Preşedintele INS a semnalat şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, de la aproape 33 de ani în 1990 la 40-41 la nivelul anului 2015.

‘E o îmbătrânire galopantă a populaţiei, e drept, şi pe fondul migraţiei externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere şi, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate’, a adăugat acesta.

Problema demografică din România a fost menţionată şi de către Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

‘Declinul populaţiei nu mai poate fi stopat. Ar putea fi redus ca intensitate doar. Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor’, a declarat Gheţău.