Decontarea cheltuielilor cu educaţia timpurie a copiilor, în limita a 1.500 lei pe lună, suspendată până la 1 ianuarie 2022; nu poate fi aplicată în forma actuală

Context

Declarativ, Codul fiscal oferă angajatorilor plătitori de impozit pe profit posibilitatea să deconteze salariaţilor cheltuielile cu educaţia timpurie (cu creşa sau grădiniţa) a copiilor lor, în limita sumei de 1.500 de lei lunar pentru fiecare copil.

Teretic, angajatorii ai căror salariaţi efectuează cheltuieli cu educaţia timpurie pot să scadă din impozitul pe profit datorat aceste cheltuieli, dar nu mai mult de 1.500 lei pe lună pentru fiecare copil.

• Cheltuielile cu educația timpurie sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal și se scad din impozitul pe profit datorat în perioada efectuării acestora, dar nu mai mult de 1.500 lei pe lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma depăşeşte impozitul pe profit datorat, diferenţa va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut de angajator pentru angajaţi, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate, prevede acum Codul fiscal.

Sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor au fost introduse în categoria veniturilor neimpozabile din salarii și asimilate salariilor prin Legea 239/2020.

Mai mult, prin Legea nr. 296/2020 aceste sume au fost excluse din baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Tehnic, toate aceste prevederi nu se pot aplica deocamdată, spune Ministerul de Finanţe.

„În practică, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați, organizațiile profesionale interesate de accesarea facilității fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor”, explică Ministerul de Finanţe în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

• nu sunt definite categoriile de unități eligibile care oferă servicii de educație timpurie, în contextul în care avem mai multe categorii de furnizori de educație timpurie (unități alternative de învățământ: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor), cu forme diferite de organizare juridică (asociații, fundații, societăți);
• nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal;
  nu este prevăzută modalitatea de suportare, decontare de către angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzătoare;
• nu este specificată modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei pentru fiecare copil între angajatorii părinților şi/sau între angajatorii aceluiași părinte;
• nu este prevăzută modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelație cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistrează pierdere.

Măsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activități sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activități independente, cum ar fi profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, explică Ministerul de Finanţe.

O altă problemă legată de aplicarea măsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referă la faptul că atât taxa pe valoarea adăugată, cât și accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre, iar în cazul acestora nu se pot acorda alte facilități fiscale decât cele prevăzute în mod expres de respectivele directive.

Scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate contravine regulilor de funcționare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislația europeană în domeniu. Potrivit art.148 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În același timp, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării.

Legea nr. 239/2020 a fost adoptată fără a fi precizate sursele de finanțare pentru măsurile fiscale instituite și fără a prezenta niciun fel de estimări asupra impactului bugetar la momentul adoptării. Conform estimărilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei pe lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei , ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de măsurile curente de susținere și stimulare economică pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România, ajustarea fiscal-bugetară fiind o condiție necesară pentru accesarea fondurilor alocate țării noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliență, mai spune Ministerul de Finanţe.

Ministerul Finanțelor lansează un apel la dialog deschis către reprezentanții Senatului României și ai Camerei Deputaților și își exprimă disponibilitatea de a oferi asistență pentru rectificarea prevederilor Legii nr.239/2020 astfel încât aceasta să fie clară, echitabilă și aplicabilă.

Ce se schimbă

Începând cu veniturile aferente lunii aprilie şi până la finalul anului, se suspendă aplicarea facilităţii prin care angajatorii pot deconta cheltuielile cu educaţia timpurie a copiilor salariaţilor, în limita a 1.500 de lei lunar pentru fiecare copil.

Iată ce prevede proiectul de OUG lansat luni, 22 martie, în dezbatere publică de Ministerul de Finanţe:

Art. III. – (1) Aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) și i2), art. 76 alin. (4) lit. x) și art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă, începând cu data de 1 aprilie 2021 și până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

(2) Pe perioada suspendării prevăzută la alin. (1), cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și intră sub incidența limitei stabilite pentru acestea, de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

(3) Prevederile alin. (1) referitoare la art. 76 alin. (4) lit. x) și art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu veniturile aferente lunii aprilie 2021.

Măsurile anunţate de Economica.net fac parte dintr-un proiect de act normativ. Ca să intre în vigoare, actul normativ trebuie să fie adoptat de guvern şi apoi publicat în Monitorul Oficial.