Decreţeii ajung primii la Pilonul II de pensii. Asigurătorii avertizează: Este gândit ca un tampon pentru pensia publică, nu să vă îmbogăţească

Primii pensionari din sistemul pensiilor private vor apărea în 2025 -2030, când va ieși la pensie generația decrețeilor pentru care a și fost construit acest sistem de pensii, spune Raluca Țintoiu, președinte Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și NN Pensii Private.

Aceasta precizează că „Nu ne proiectăm foarte atent veniturile la bătrânețe. Oamenii nu înțeleg cât de important este și pilonul III pentru că, pilonul II așa cum este gândit este menit doar pentru a se constitui ca un fel de tampon din ce va veni de pe presiunea pe pilonul I, dar nu ca să ne facă niște bogătași la pensie. În acest context, pilonul III este și el foarte important, doar că în percepția oamenilor intervine această lipsă de interes pentru proiecția veniturilor de peste 20-30 de ani”.

Reprezentanta pensiilor private arată că la sfârșitul anului trecut a apărut o Ordonanță de guvern la sfârșitul acestui an care stabilește cuantumul contribuției pentru încă două luni din 2017. Pentru că legea pensiilor spune că în 2016 contribuția trebuia să fie 6%. Dacă nu scoteau această OUG contribuția trebuia să fie 6%. Doar pentru primele 2 luni din 2017, restul vom vedea după”.

Contribuțiile participanților, calculate ca procent stabilit prin lege din venitul brut lunar, sunt investite de administratorii fondurilor de pensii cu obiectivul de a fi multiplicate consistent de la momentul începerii contribuțiilor și până la vârsta pensionării. Cu cât contribuțiile sunt mai mari – lucru influențat în special de venitul fiecărui participant și de ponderea contribuțiilor din acest venit,cu atât sumele investite și perspectivele de creștere pe termen lung sunt mai mari. Simplist spus, se aplică o formulă de dobândă compusă.

Deciziile Guvernelor precedente de a îngheța contribuția, respectiv de a o crește cu un procent mult mai mic decât cel prevăzut în calendarul inițial de creștere stabilit prin lege, au influențat potențialul de creștere a sumelor acumulate de viitorii pensionari. Cu alte cuvinte, sumele care nu au intrat în sistem – practic diferența dintre contribuția prevăzută de 6% și cea de 5,1% aplicată de Guvernul precedent –au efecte pe termen lung, determinând un gol semnificativ în contul participanților atunci când vor ieși la pensie. Este un efect de bulgăre de zăpadă care a început nu în 2016, ci anterior, odată cu prima întârziere de creșterea contribuției, și care va fi amplificat cu fiecare întârziere a revenirii la calendarul inițial. Astfel, obiectivul este atingerea într-un timp cât mai scurt a nivelului prevăzut de calendarul inițial de creștere a contribuției, anume 6%.

Despre tendințele demografice care contribuie la presiunile asupra sistemului de pensii, anume scăderea natalității, îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață, Raluca Țintoiu spune că sunt din ce în ce mai accentuate în România, dar cu această situație se confruntă toată Europa. În 2015, România număra aproape 19,9 milioane de locuitori, conform unui raport al Comisiei Europene care are la bază estimări Eurostat, în scădere față de 20,6 milioane în 2008, când a fost lansat sistemul actual de pensii. Tendința descrescătoare se menține în următoarea perioadă. Astfel, în 2025 vor fi 19,4 milioane de locuitori în România. Pe termen mai lung, în 2050 populația va scădea cu cel puțin încă un milion, coborând sub pragul de 18 milioane de locuitori, potrivit datelor Eurostat. Speranța de viață în România este de 78,6 ani pentru femei și 71,7 ani pentru bărbați, conform datelor Eurostat valabile la finalul anului 2015. În 2025, speranța de viață va crește la 80,7 ani pentru femei și 74,3 ani pentru bărbați, potrivit estimărilor Eurostat.

În 2015, din aproape 19,9 milioane de locuitori, 17,1% aveau peste 65 de ani, iar aproape un sfert dintre aceștia aveau chiar peste 80 de ani. Peste un deceniu, în 2025, populația vârstnică, de peste 65 de ani, este estimată să crească la 20,5% din populație, în contextul unei populații care scade în ansamblu, conform datelor Eurostat. Populația aptă de muncă, în funcție de vârstă reprezenta 67,3% din totalul numărului de locuitori în 2015, potrivit Eurostat, pondere care se va reduce în 2025 la 64,1%. În 2015, forța de muncă din România cuprindea 8,4 milioane de români cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, potrivit Eurostat, însă angajați sunt 64,4. Peste un deceniu, forța de muncă cu vârsta între 20 și 64 de ani se va reduce până la 7,8 milioane, atât pe fondul scăderii populației apte de muncă, cât și a fenomenului de emigrare.

„Toate cele de mai sus duc la creșterea ratei de dependență între pensionari și populația activă în următorii ani, cu impact major asupra modului în care vor trăi la pensie. În 2015, populația de peste 65 de ani reprezenta 25% din populația între 15 și 64 de ani, procent care va urca peste un deceniu la 32%. Implicit, în 2025 un angajat va trebui să susțină 2,5 pensionari.”, a declarat Raluca Țintoiu. La sistemul de pensii private obligatorii participă în prezent aproape 6,8 milioane de români, număr care va urma să ajungă la 7,5 milioane în 2018, urmând să aibă, apoi, o evoluție stabilă, echilibrată de numărul de participanți noi care devin apți de muncă și intră în sistem în raport cu cei care ies la pensie. În caz de deces, banii revin moștenitorilor, deci nu se pierd, iar în caz de invaliditate, este plătită participantului toată suma acumulată în cont.