„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 30 decembrie, decretul privind desemnarea domnului Sorin Mihai Grindeanu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituţia României, republicată”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Sorin Grindeanu a fost propus miercuri premier de PSD-ALDE. Şeful statului s-a întâlnit joi cu Grindeanu la Palatul Cotroceni.
CITEȘTE ȘI Cartofii fierbinţi din mâinile viitorului prim-ministru al României
Parcursul profesional al premierului Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu s-a născut la 5 decembrie 1973, la Caransebeş. A absolvit Facultatea de Matematică – Secţia Informatică, din cadrul Universităţii de Vest Timişoara (1992-1997).
După absolvire, Sorin Grindeanu a urmat cursuri de specializare: studii aprofundate, specializarea Baze de Date la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Matematică – Secţia Informatică (1997-1998); bursa Tempus pe o perioadă de trei luni la Universitatea din Bologna – Italia în domeniul Statistică socială (1999); specializări în domeniul: Educaţia adulţilor la Institut fur Erwchsenenbildung din Frankfurt – Germania, Universidade de Aveiro, Portugalia, Metropolitan Leeds University, Marea Britanie (2001), potrivit site-ului soringrindeanu.ro.
Sorin Grindeanu a fost preparator la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie în perioada octombrie 1998 – octombrie 2000; asistent universitar la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie în perioada octombrie 2000 – decembrie 2001; director Direcţia pentru Tineret şi Sport a Judeţului Timiş în perioada noiembrie 2001 – ianuarie 2004; director general adjunct la Delpack Invest SRL în intervalul ianuarie 2005 – martie 2008; director la SC Ahm Smartel SRL în perioada martie – iunie 2008.
Cariera politică a lui Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu a intrat în politică în noiembrie 1996, când a devenit membru al PDSR. Doi ani mai târziu, în octombrie 1998, a devenit vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDSR Timiş, iar în decembrie 2001 – vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat Timiş. A fost membru în Biroul Executiv Judeţean al PSD Timiş (din oct. 2002), membru în Consiliul Naţional al TSD (din noiembrie 2002) şi preşedinte executiv al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş (din decembrie 2003). Prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Timiş şi preşedinte PSD Timişoara (din aprilie 2005), potrivit site-ului oficial al Camerei Deputaţilor. La 30 august 2013, Sorin Grindeanu a fost ales secretar general adjunct al PSD, iar la 19 iunie 2015, a fost ales în funcţia de preşedinte al PSD Timiş.
În perioada 2004-2008, a fost consilier local la Consiliul Local Timişoara. Din iunie 2008 până în ianuarie 2013, a fost viceprimar al Municipiului Timişoara.
În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, Sorin Grindeanu a fost ales deputat în circumscripţia electorală numărul 37 Timiş, colegiul uninominal numărul 2.
În perioada martie-iunie 2003, Sorin Grindeanu a participat la Şcoala Politică a Tinerilor Social Democraţi, organizată de Fundaţia Friedrich Ebert Timişoara, iar în februarie 2003 – la cea de-a V-a Conferinţă a Consiliilor de Tineret din Grecia-Salonic. Din martie 1998 până în august 1999 a fost preşedinte al Asociaţiei Social – Culturale Timisiensis XXI, Timişoara. De asemenea, a fost membru fondator al Forului Democrat Român Timiş şi membru al Agenţiei regionale pentru stimularea şi integrarea tinerilor (ARSIT).
Sorin Grindeanu a fost ministru pentru Societatea Informaţională în perioada 17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015.
În urma alegerilor locale din 5 iunie 2016, Sorin Grindeanu a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din partea PSD.
Printre cărţile şi lucrările publicate se numără: „Introducere în informatica socială”, Editura Universitatea de Vest 2000; „Tehnoredactare computerizată”, Editura Universitatea de Vest 2002 şi „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”, Editura Ionescu 2002.
CITEȘTE ȘI Cartofii fierbinţi din mâinile viitorului prim-ministru al României
Averea lui Sorin Grindeanu
Potrivit declaraţiei de avere de la începutul lui 2015, când a început mandatul de aproape un an ca ministru al Comunicaţiilor, Grindeanu deţine împreună cu soţia un teren intravilan de 500 de metri pătraţi la Giroc, în judeţul Timiş, achiziţionat în 2005, unul de 270 de metri pătraţi în Timişoara, achiziţionat în 2011, şi unul agricol de 2,8 hectare, moştenit în 2014. De asemenea, mai deţine o casă de 205 de metri pătraţi în Giroc, construită în 2007, şi un apartament de 41 de metri pătraţi moştenit în 2009.
În declaraţia de avere mai are trecut un „motociclu ATW” Linhai, fabricat în 2009. Are un credit de peste 46.000 de euro la ING Bank contractat în 2007 şi scadent în 2035. De asemenea, Sorin Grindeanu are o datorie de 8.000 de euro la Lucian Taropa (fost lider PP-DD Timişoara), care ar urma să fie retituită până în 2016.
Este co-autor la 35 de iniţiative legislative privind insolvenţa, Codul Fiscal, dialogul social, Codul Muncii, funcţionarea asociaţiilor de proprietari, insolvenţa persoanelor fizice, legea energiei şi a gazelor, contractele de credit pentru consumatori. El este şi unul dintre susţinătorii propunerii referitoare la castrarea chimică a persoanelor acuzate de pedofilie.
Înainte de a fi ministru al Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu a făcut parte din Comisia de apărare a Camerei şi din cea pentru tehnologia informaţiei.
Sorin Grindeanu a avut patru interpelări vizând siguranţa zborurilor Carpatair, situaţia Clinicii de ginecologie din Timişoara, situaţia cinematografului „Studio” din Timişoara şi una privind partida de rugby între RCM Timişoara şi Farul Constanţa.
Paşii formării noului guvern
După ce preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, până la formarea unui nou guvern sunt parcurşi mai mulţi paşi: se alcătuieşte lista de miniştri şi programul de guvernare, se audiază miniştrii în parlament, se acordă votul de încredere în parlament, se depune jurământului în faţa preşedintelui.
Într-o primă etapă, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare, conform art. 103, alin. 2 din Constituţie. Programul şi lista cu membrii guvernului se trimit spre dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului în termen de 10 zile de la desemnarea premierului.
Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată la art. 85 din Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Tot birourile permanente trebuie să stabilească data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei guvernului.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă candidatului pentru funcţia de prim-ministru. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.
După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.
După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret cu bile.
Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României pentru a numi guvernul.
Dacă noul guvern a fost validat de parlament, primul-ministru şi membrii guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului.
În cazul în care guvernul nu a fost validat, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
În situaţia în care parlamentul respinge două solicitări de învestitură a guvernului, Preşedintele României poate să dizolve parlamentul. Pentru a putea fi iniţiată de către preşedinte procedura dizolvării parlamentului, este nevoie ca legislativul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după consultarea preşedinţilor celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.
Surse: Agerpres, Mediafax, Guvernul României.