„Zilnic ne mândrim că suntem o companie românească şi zilnic găsim în jurul nostru motive să fim mândri că suntem români. Unul dintre aceste motive este patrimoniul cultural care ne aduce recunoaştere internaţională. Dedicarea, onestitatea, hărnicia şi profesionalismul celor aproximativ 8500 de angajaţi Dedeman sunt o mostră a spiritului românesc şi ne-am simţit datori să aducem contribuţia noastră în această campanie în numele angajaţilor noştri. Ar fi minunat dacă numărul companiilor româneşti care se alătură acestei cauze ar creşte, astfel încât pe 30 septembrie să putem spune cu toţii că «Brâncuşi e al meu»” , a declarat, într-un comunicat de presă, Dragoş Pavăl, preşedintele companiei Dedeman.
Achiziția operei lui Constantin Brâncuși se poate face printr-un efort conjugat al statului român și al cetățenilor: suma de cinci milioane de euro a fost alocată deja de Guvern și e nevoie ca șase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuțiilor voluntare ale persoanelor private și cele juridice, până, cel târziu, pe 30 septembrie 2016.
La ora actuală, „Cumințenia Pământului” poate fi văzută la Muzeul Băncii Naționale a României, de luni până vineri, între orele 10.00 – 18.00, cu ajutorul unei programări prealabile. Intrarea este gratuită, iar vizitatorii muzeului beneficiază de un tur ghidat.
Pe lângă Dedeman, printre companiile care și-au anunțat implicarea în susținerea campaniei de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului” se numără BRD, Uber, Enel, McDonald’s, Banca Transilvania, Omniasig, eMAG, UniCredit Bank România, Coresi, New Folder, Unlock, Media Trust, Telekom, Dexter Print, Humanitas și Cărturești.
Printre personalitățile care și-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripție publică se regăsesc Adrian Ghenie, Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul – ambasadorul Franței, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu și Cosmin Alexandru. De asemenea, în spoturile publicitare își declară susținerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleșu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoș Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv, Virgil Stănescu, Alexandru Tomescu, Cristina Cioran, Gheorghe Hagi, Virgil Ianțu, Dora Dumitrescu și Ilie Năstase.
Donaţiile se strâng prin sms-uri, dacă trimiţi cuvântul „BRANCUSI” la 8833 și contribuind astfel la suma strânsă cu 2 euro sau direct pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro.
O altă modalitate de a dona este prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag, românii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro „Cumințenia Pământului”, donând astfel în conturile campaniei pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși.
De asemenea, sunt disponibile conturi în lei, euro şi dolari în care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar, deschise pe numele Ministerului Culturii.
„Cumințenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuși în anul 1907 și aparţine patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.
Brâncuși spunea despre operă: „«Cuminţenia Pământului»… A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte văluri ale frumuseţii sale, cel al misterului – care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. «Cuminţenia Pământului» a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”
„Cumințenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal și, din informațiile de la primul posesor, se știe că Brâncuşi ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières. În prezent, „Cumințenia Pământului” este în proprietatea moștenitorilor arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuși în anul 1911.
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița, Gorj. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța și puritatea formei, prin utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură.
Ansamblul sculptural „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuși din România. Cele patru componente sculpturale — „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit” — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 de metri. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.