Bugetul 2015 se discută cu Acordul pe masă: Guvernul vrea deficit de 2,1% din PIB, FMI vrea îl vrea la 1,4%

‘Este vorba despre o autorizare temporară permisă de reglementările europene, România îndeplinind în continuare prevederile asumate în Obiectivul pe Termen Mediu (MTO) privind consolidarea fiscală. România cere ca, temporar, cofinanţările de fonduri europene şi cheltuielile pentru creşterea bugetului Apărării şi a instituţiilor de siguranţa naţională să nu fie luate în calculul indicatorilor de monitorizare a consolidării fiscale. Creşterea ţintei de deficit bugetar pentru anul 2015 de la 1,4% din PIB la 2,1% din PIB reflectă accesarea unor drepturi prevăzute în Tratatele Uniunii Europene (privind clauză de investiţii) şi în angajamentele luate odată cu aderarea la NATO şi confirmate la ultimul Summit NATO (privind creşterea cheltuielilor militare şi de siguranţa naţională)’, a afirmat Socol.

Potrivit oficialului, la clauza de investiţii au apelat patru dintre ţările membre al Uniunii Europene în 2013, iar România poate să solicite activarea acestor drepturi, în condiţiile în care are un deficit bugetar de sub 3% din PIB.

Conform celei de-a doua estimări publicate, vineri, de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), România a avut a cea mai mare creştere economică din UEîn trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni.

Surse citate de Mediafax spun că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB (exclusiv cheltuielile de apărare suplimentare şi co-finanţarea), solicitare pe care partea română o consideră inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%, tot aşa, fără includerea cheltuielilor suplimantare de apărare.

Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

În opinia ministrului de finanţe, Ioana Petrescu, deficitul bugetar ar trebui să crească cu 0,3% din PIB, pentru ca România să îşi respecte promisiunile făcute la ultimul summit NATO privind cheltuielile pentru apărare.

De ce are nevoie România de cheltuieli suplimentare pentru apărare

România a cerut inclusiv în Ecofin ca aceste cheltuieli de apărare care sunt direct legate de conflictul de Ucraina să nu fie incluse în ajustarea deficitului bugetar. Miniştrii participanţi la Ecofin au concluzionat că de acum încolo Comisia Europeană va analiza de la caz la caz ce anume cheltuieli s-ar încadra în această regulă.

Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.