Deficitul bugetar a ajuns la 2,4% din PIB în primele opt luni ale anului

Faţă de perioada similară a anului trecut, când soldul bugetar a reprezentat 3,3% din PIB, deficitul bugetar s-a redus în intervalul ianuarie – august.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 32,98 de miliarde de lei, în scădere faţă de deficitul de 39,36 de miliarde de lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele opt luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,33% din PIB la 2,40% din PIB”, precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 293,85 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2022, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile au totalizat 326,83 de miliarde de lei, în creştere nominală cu 16,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Evoluţia favorabilă a veniturilor fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit”, precizează Ministerul Finanţelor.

Încasările nete din TVA au înregistrat 60,83 miliarde lei în primele opt luni, în creştere cu 22,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 18,07 miliarde lei în ianuarie-august – cu 9,2% mai ridicat faţă de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 91,68 de miliarde de lei în primele opt luni, în creştere cu 9,4% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (conform Legii nr. 135/2022).

Veniturile din accize au însumat 23,85 miliarde lei în ianuarie-august, consemnând o creştere de 6% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (10,4% an/an), în timp ce accizele pentru produse energetice au înregistrat o dinamică de 1,6% – susţinută atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

„Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, precizează ministerul.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 22,08 miliarde de lei în ianuarie-august, consemnând o creştere de 17,6% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+43,2%), declaraţia unică (+39,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27%).

Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,1% ). Totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (conform Legii nr. 135/2022).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,98 de miliarde de lei, consemnând o creştere de 35% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (30,2% an/an, respectiv +3,9 miliarde de lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+800 de milioane de lei).

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 12,19 miliarde de lei în primele opt luni, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+8,96 de miliarde de lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 28,22 de miliarde de lei în ianuarie-august, consemnând o creştere de 52,1% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate ­ dividende, redevenţe petroliere şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art. 10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 20,95 de miliarde de lei în primele opt luni, în creştere cu 20,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,83 de miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 16,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 23,7% din PIB la 23,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 77,29 de miliarde de lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,6% din PIB, cu 0,63 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 43,56 miliarde lei, în creştere cu 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 10,8%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19,18 miliarde lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 7,29 de miliarde de lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 117,24 de miliarde de lei în creştere cu 17,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 de lei la 1.586 de lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 de lei la 1.000 de lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precizează Ministerul Finanţelor.

Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 600 de lei de la 1 ianuarie 2022 pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani.

De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la finele lunii august 2022, în sumă de 1,34 miliarde lei. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,76 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (2,02 miliarde de lei).

Alte cheltuieli au fost de 5,79 de miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 22,19 miliarde lei, cu 15,8% mai mari comparativ cu primele opt luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 33,07 miliarde de lei, în creştere cu 9,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 30,19 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,98% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

Ţinta de deficit pentru anul în curs este de 5,8% din PIB.