Deficitul bugetar în 2022 a fost de 5,74% din PIB, sub ținta asumată de Guvern
Potrivit Ministerului Finanţelor, exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,05 puncte procentuale procentuale de la 6,73% din PIB în anul 2021 la 5,68% din PIB în anul 2022.
După primele 11 luni ale anului trecut, deficitul bugetar se situa la 4,2% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 460,09 miliarde de lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, contribuţiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), veniturilor nefiscale şi fondurilor europene, precizează Ministerul Finanţelor.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,71 de miliarde de lei, consemnând o creştere de 20,3% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+79,9%), declaraţia unică (+32,3%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,1%).
Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,5%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,7% ); totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 139,92 de miliarde de lei, în creştere cu 9,7% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor a rămas inferioară dinamicii fondului de salarii şi ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022). „De asemenea, începând cu septembrie, contribuţiile au fost influenţate favorabil de modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale salariaţilor din domeniul construcţiilor, agricol şi industriei alimentare (de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar) şi de măsura de stabilire a bazei de calcul lunar la nivelul salariului minim brut pe ţară pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut”, explică documentul publicat luni de Finanţe.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,66 de miliarde de lei, înregistrând o creştere de 33% (an/an), susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +5,6 miliarde lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+1 miliard lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 94,09 miliarde de lei, în creştere cu 18,6% (an/an), însă sub dinamica bazei macroeconomice relevante, şi pe fondul unui nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, comparativ cu anul anterior (+15%, an/an).
Veniturile din accize au însumat 35,31 miliarde lei, consemnând o creştere de 2,4% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 2,4% (an/an) – susţinută atât de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022, cât şi de avansul consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 1,9%, în condiţiile unui nivel majorat al accizei la ţigarete – cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 de lei/1000 de ţigarete, faţă de 563,97 de lei/1000 de ţigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 19,16 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,68 de miliarde de lei faţă de anul precedent, pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.
Veniturile nefiscale au însumat 39,58 de miliarde de lei, consemnând o creştere de 51% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, vărsăminte din veniturile nete ale BNR, dividende, dobânzi şi redevenţe petroliere. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 48,43 miliarde lei, în creştere cu 26% (an/an).
Potrivit MF, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 541,09 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 17,7% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2022 au înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale, de la 38,7% din PIB în anul 2021, la 37,9% din PIB în anul 2022.
Cheltuielile de personal au însumat 117,69 de miliarde de lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,2% din PIB, cu 1,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul anterior.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 72,68 de miliarde de lei, în creştere cu 13,2% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,1% comparativ cu anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3%.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 29,09 miliarde lei. „Comparativ cu anul precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 11,11 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândă în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, precizează sursa citată.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 174,30 de miliarde lei, în creştere cu 18,4% comparativ cu anul precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 de lei la 1.586 de lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 de lei la 1.000 de lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.
De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat şi pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 de lei.
Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv până la sfârşitul anului 2022, care au fost în sumă de 3,91 de miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 18,01 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (7,05 miliarde de lei) care reprezintă 39,1% din total subvenţii.
Alte cheltuieli s-ai cifrat la 10,08 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 50,9 miliarde de lei, cu 22,5% mai mari comparativ cu anul 2021.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 72,53 de miliarde de lei, în creştere cu 22,4% comparativ cu anul 2021 când au fost în valoare de 59,26 de miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 51,21% din totalul cheltuielilor pentru investiţii, se mai arată în documentul publicat de Ministerul Finanţelor.