Deficitul cu mâncare a crescut anul trecut de 2,6 ori. Brânza este al treilea cel mai importat produs, iar cele din tutun generează mai mult excedent decât grâul

România a cumpărat în primele zece luni ale lui 2024 mâncare și animale vii în valoare 11,5 miliarde de euro, dând cu  3,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2023, în timp ce exporturile s-au diminuat cu 11,8% până la 9 miliarde de euro, potrivit unei analize Economica pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Rezultă un deficit comercial de 2,5 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mare decât era în primele zece luni ale lui 2023 și de 1,9 ori mai mare decât deficitul pe întreg 2023.

Datele pentru întreg an 2023 indică importuri de 13,5 miliarde de euro, exporturi de 12,2 miliarde de euro și implicit un deficit comercial de  1,29 de miliarde de euro.

Top cinci produse de import – 7,5% din ce cumpărăm de peste granițe este carne de porc

Din datele INS, categoria care adâncește cel mai mult deficitul comercial este carnea de porc (proaspătă, refrigerată sau congelată), ca și până acum. S-a ajuns la cantități importate de aproximativ 299.000 de tone în valoare de 875 de milioane de euro, cu 4% peste importurile din aceeași perioada a lui 2023, atât în valoare cât și în volum. Din banii pe care România i-a alocat pe mâncare de import în perioada analizată, 7,5% s-au dus pe carnea de porc, exact ca și anul trecut.

Totodată, carnea de porc este produsul la care România are cel mai mare deficit comercial, de 872,2 milioane de euro.

În creștere cu 4 și respectiv 7% în volum și valoare au fost și importurile de  produsele de brutarie, de patiserie și biscuiți, categoria care generează a doua cea mai mare cheltuială a României în zona agroalimentară. În primele zece luni ale anului trecut, distribuitorii au adus în țara 177.000 de tone în valoare de 573,3 milioane de euro, ceea ce înseamnă 4,9% din cât s-a importata valoric, în total. Cu un an în urmă, în aceeași perioadă, ponderea patiseriei în total importuri era de 4,7%. deficitul comercial pe acest segment este de 267,4 milioane de euro.

Surpriza lui 2023 apare însă pe poziția a treia între produsele importate: brânza și cașul au revenit pe locul trei (unde se afla, spre exemplu, și în 2018), după o creștere de aproximativ 12 și 13% în volum și respectiv valoare față de perioada similară a anului trecut. În perioada analizată, s-au importat 102.776 de tone de brânză și caș în valoare de 468,3 milioane de euro, ceea ce înseamnă că România a ajuns la un deficit comercial pe acest segment de 375,5 milioane de euro.

Importurile de brânză au reprezentat 4% din cât s-a cumpărat în primele zece luni ale lui 2024 de peste granițe, față de 3,9% din total importuri, anul anterior.

De altfel, și importurile de lapte și smântână au urcat anul trecut vertiginos, cu 30 și 24% în volum și respectiv valoare, până la 137,6 milioane de euro, fapt ce a dus la un deficit comercial cu acest produs în valoare de 104,9 milioane de euro.

Brânza este produsul care a generat al treilea cel mai mare deficit comercial pe segmentul alimentar, în valoare, după carnea de porc și preparate pentru hrana animalelor (deficit de 422,1 milioane de euro).

Ce produse mai țin deficitul cât de cât în frâu. Tutunul a devansat grâul

În ceea ce privește produsele pe care le exportăm în cantități mai mari decât le importăm, cel mai mare excedent al anului trecut a fost pe grâu și meslin, respectiv 1,1 miliarde de euro. România a exportat în perioada analizată 6,1 milioane de tone de grâu în valoare de 1,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o diminuare volumică cu 8,5% față de anul anterior. Urmează produsele care conțin tutun, cu un excedent de 975,1 milioane de euro, pe fondul unor exporturi de 1 miliard de euro, față de 906,3 milioane de euro anul anterior precum și țigările de foi care au contrabalansat comercial România cu 594,6 milioane de euro.

Astfel, împreună, excedentul generat de produsele care conțin tutun și țigările de foi, trabucurile și țigaretele a fost superior în 2024  celui generat de livrările de grâu. Cu un an în urmă, balanța comercială a României era echilibrată, în primul rând, de exporturile de grâu și meslin.

Urmează porumbul, semințele de rapiță și orzul, cu excedente de 486,4 milioane de euro, 390,1 milioane de euro și respectiv 328,3 milioane de euro, valori inferioare celor din primele zece luni ale lui 2023.