Deficitul Fondului din care e finanţată Sănătatea a scăzut la 1,7 miliarde de lei în ianuarie, prima lună în care vedem integral efectele noilor taxe din sănătate

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

De ce e importantă execuţia FNUASS în ianuarie

Ianuarie 2024 e prima lună în care vedem integral efectele aplicării Legii 296 şi a OUG 115 din 2023, actele normative care au eliminat unele facilităţi fiscale din construcţii şi agricultură şi au impus plata CASS pentru tichete de masă (Legea 296) şi pentru unele indemnizaţii de concediu medical (OUG 115). Analiza Economica.net arată că în urma aplicării măsurilor antemenţionate, veniturile din contribuţii de asigurări au crescut cu peste 30% în ianuarie 2024 faţă de cele din ianuarie 2023. Fondul Sănătăţii a continuat să aibă deficit, dar cu 33% mai mic decât în ianuarie 2023.

Chiar şi după aplicarea celor 2 acte normative care au schimbat semnificativ taxarea muncii în 2023 (Legea 296 şi OUG 115), România are în continuare 19 categorii de oamenii care sunt asiguraţi la sănătate fără să plătească CASS.

Iată, pe larg, execuţia Fondului Sănătăţii în ianuarie

FNUASS a avut venituri totale de 4,9 miliarde de lei în prima lună a anului 2024, cu aproape 35% mai mari decât cele din aceeaşi lună a anului 2023.

Peste 96% din banii colectaţi la Fondul Sănătăţii în ianuarie 2024 provin din contribuţii plătite de salariaţi şi persoane fizice cu venituri extrasalariale.

Veniturile realizate din contribuţii de asigurări de sănătate şi din contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii, suportate de plătitorii de venituri şi de către unele persoane fizice cu venituri extrasalariale, se ridică la 4,7 miliarde de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu peste 31% mai mari decât cele din aceeaşi lună a anului 2023, reiese din analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
CASS se plăteşte la ANAF care ulterior virează banii la FNUASS.

Creşterea veniturilor la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări cu peste 31% se datorează majorării salariului minim din octombrie 2023, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, reiese din analiza Economica.net.

Creşterea e influenţată de majorarea salariului minim brut pe economie cu 10% la 3.300 de lei începând cu 1 octombrie 2023.

De asemenea, începând cu luna noiembrie angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, arată o analiză Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.

Ianuarie 2024 e prima lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296 din 2023, despre care am scris pe larg anul trecut.

Peste 3 milioane de salariaţi primesc tichete de masă de la angajatori.

Tot din ianuarie, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) intră în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut.

Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS e prevăzută în OUG 115 din 2023, despre care am scris pe larg anul trecut.

Chiar şi după renunţarea la facilităţile fiscale din construcţii şi agricultură şi după includerea bonurilor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, rămân 19 categorii de persoane asigurate la sănătate fără plata CASS, potrivit Codului fiscal, consultat de Economica.net.

Încasările din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor se apropie de 16,9 milioane de lei în ianuarie 2024 şi sunt de peste patru ori mai mari decât cele din ianuarie 2023, arată analiza Economica.net.

Fondul a primit subvenţii de peste 191 de milioane de lei de la stat, în prima lună a anului 2024, cu 68% mai mari decât cele primite în urmă cu an an, arată analiza Economica.net.

Plăţile totale ale Fondului se ridică la 6,6 miliarde de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu 6,6% mai mari decât cele din urmă cu an an.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 2,3 miliarde de lei în ianuarie 2024, cu 17% mai puţin decât în ianuarie 2023, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor.

Informaţia vine în contextul în care ianuarie 2023 am avut o creştere cu peste 64% la acest capitol din execuţie faţă de cea din ianuarie 2022.

• Pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit 2,85 de miliarde de lei din FNUASS în ianuarie 2023, cu peste 64% mai mult decât am plătit în ianuarie 2022, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
• De unde a provenit această creştere semnificativă din ianuarie 2023 faţă de valoarea din aceeaşi lună a anului 2022
• Categoriile de cheltuieli de la acest capitol, care au contribuit cel mai mult la creşterea antemenţionată, sunt cele pentru medicamentele pentru boli cronice cu risc crescut şi cele pentru materialele sanitare folosite în programele naţionale cu scop curativ.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS peste 1,2 miliarde de lei în ianuarie 2024, cu peste 11% mai mult decât în urmă cu an, arată execuţiile comparate de Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 1 miliard de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu 8,5% mai mari decât cele din urmă cu un an, arată analiza Economica.net. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială se apropie de 500 de milioane de lei în ianuarie 2024 şi sunt cu 5,6% mai mari decât cele din ianuarie 2023.