Încasările din contribuţia CASS au crescut cu peste 37% în primele cinci luni, efect direct al noilor taxe din Sănătate, dar deficitul Fondului din care e finanţat sistemul sanitar urcă la 3,4 miliarde de lei

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback şi din subvenții. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Creşterea deficitului Fondului Sănătăţii în primele cinci luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023 e influenţată semnificativ de scăderea masivă a subvenţiilor de la stat, primite de Fond. Astfel că, Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate rămâne dependent de subvenţii de la stat ca să fie în echilibru, în ciuda introducerii noilor taxe din Sănătate, arată analiza Ecomomica.net.

De ce introducerea noilor taxe din Sănătate e o măsură insuficientă pentru a aduce Fondul în echilibru?

Pe de o parte, pentru că avem în continuare 19 categorii de asiguraţi fără plata contribuţiei (CASS), potrivit Codului fiscal consultat de Economica.net.

Pe de altă parte, taxele introduse în Sănătate, despre care scriu pe larg în articol, vizează în mare parte tot salariaţii şi angajatorii care cotizau deja la sănătate.

Pe larg execuţia FNUASS în ianuarie – mai

Fondul Sănătăţii a avut venituri totale de 28,39 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2024, cu peste 21% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Peste 88% din veniturile obţinute de Fondul Sănătăţii în primele cinci luni au fost aduse de salariaţi, de către oamenii cu venituri extrasalariale pentru care plătesc CASS în baza declaraţiei unice, de noile taxe aplicate tichetelor de masă şi indemnizaţiilor de concediu medical, reiese din analiza Economica.net. 

Ponderea acestor venituri în încasările totale ale Fondului Sănătăţii a crescut cu peste 10 puncte procentuale în ianuarie – mai 2024 faţă de perioada corespondentă a anului 2023, potrivit analizei Economica.net.

Încasările din contribuţii de asigurări de sănătate depăşesc 25,11 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2024 şi sunt cu peste 37% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din analiza Economica.net.
În aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru concedii şi indemnizaţii şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale în baza declaraţiei unice trimise la Fisc.

Creşterea încasărilor la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări cu peste 37% se datorează majorării salariului minim din octombrie 2023, eliminării facilităţilor fiscale din construcţii şi sectorul agricol, iar, de la 1 ianuarie 2024, includerii tichetelor de masă şi a unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 guvernul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, conform analizei Economica.net.

Creşterea încasărilor la Fondul Sănătăţii în perioada analizată (primele cinci luni ale anului 2024 faţă de perioada corespondentă a anului 2023) e influenţată de majorarea salariului minim brut pe economie cu 10% la 3.300 de lei începând cu 1 octombrie 2023.

Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, potrivit unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.

Mai 2024 e cincea lună în care tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură reglementată prin Legea 296/2023, despre care am scris pe larg anul trecut.

În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale) au intrat în baza de calcul al CASS, după cum Economica.net a anunţat în exclusivitate anul trecut. Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023, despre care am scris pe larg anul trecut.

Guvernul a schimbat din nou Codul fiscal ca să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical.

Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, consultată de Economica.net.

Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Taxa plătită de producătorii de medicamente – a doua mare sursă de venituri la Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Încasările din taxa clawback se ridică la 2,37 de miliarde de lei în perioada ianuarie – mai 2024 şi sunt cu circa 17% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Fondul Sănătăţii a primit subvenţii de peste 727 de milioane de lei în primele cinci luni ale acestui an, de peste patru ori mai mici decât cele primite în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net.

Cum au fost cheltuiţi banii din Fondul Sănătăţii

Cheltuielile totale ale Fondului Sănătăţii se ridică la 31,8 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2024 şi sunt cu circa 22% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2023.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit 10,6 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2024, cu peste 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023, reiese din analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi (spitale, dar nu numai) în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit 6,9 miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an, cu peste 18% mai mult decât în perioada ianuarie – mai 2023, conform calculelor Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 5,78 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2024, suma de la acest capitol fiind cu 13,9% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2023. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru asigurări şi asistenţă socială am plătit din Fondul Sănătăţii peste 2,49 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului 2024, cu 3,4% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2023.