Deflaţia este binevenită la periferia zonei euro. Ajută economia după ani de criză – analiză

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a afirmat recent că nu vede nicio paralelă între zona euro şi Japonia în privinţa deflaţiei, iar unele ajustări ale preţurilor sunt binevenite. BCE a redus în noiembrie dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 0,25%, un nou minim istoric.

Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, Japonia a avut nevoie de reformele agresive, controversate, ale premierului Shinzo Abe pentru a reveni pe creştere economică, iar inflaţia din ultimele 5 luni este considerată un succes.

Economiştii şi analiştii împărtăşesc opinia preşedintelui BCE şi consideră că situaţia din zona euro nu poate fi comparată cu cea din Japonia, iar deflaţia va aduce beneficii economiilor aflate în criză.

Inflaţia din zona euro a urcat uşor în noiembrie, la 0,9%, aproape de cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Populaţia din statele care au fost afectate cel mai sever de criză şi recesiune se bucură de scăderi ale preţurilor, cererea pentru produse şi servicii, de la electrocasnice la telecomunicaţii, fiind în urcare.

„Nu sunt decât beneficii. În sfârşit, preţurile reflectă veniturile mai mici şi stimulează cererea”, a declarat pentur Bloomberg Angel Laborda, fost director al institutului de prognoză al guvernului spaniol, în prezent economist-şef la Funcas, fundaţia băncilor de economii din Spania.

BCE va anunţa joi concluziile şedinţei de politică monetară din luna decembrie, piaţa aşteptând inclusiv comentarii privind deflaţia şi eventualele riscuri asociate. Draghi va prezenta o nouă prognoză de inflaţie, inclusiv prima estimare pentru anul 2015. Cei 60 de economişti intervievaţi într-un sondaj Bloomberg anticipează că BCE va menţine dobânzile la nivelurile actuale.

În luna octombrie, când inflaţia din zona euro a fost de 0,7%, uniunea monetară a avut pentru prima dată de la introducerea monedei unice o rată de creştere a preţurilor mai slabă faţă de Japonia, care se luptă de 15 ani cu deflaţia. Inflaţia din Japonia a urcat în octombrie la 1,1%, după ce banca centrală de la Tokyo a lansat un program de achiziţii de obligaţiuni de 7.000 miliarde yeni pe lună (68 miliarde de dolari).

„Nu vorbim încă despre o deflaţie de tipul celei din Japonia. Ceea ce avem în zona euro este dezinflaţie, cu presiuni mult mai puternice în ţările de la periferie”, comentează şi Ludovic Subran, economist şef la Euler Hermes, companie de asigurare a creditului cu sediul la Paris.

În luna octombrie, Grecia, Cipru şi Irlanda au înregistrat scăderi ale preţurilor, iar Spania şi Portugalia au avut inflaţie zero. În ţările cu economii stabile, unde efectele crizei au fost mai puţin dure, preţurile au crescut. Astfel, Franţa şi Belgia au afişat inflaţie de 0,7%, Germania de 1,2%, iar Austria 1,5%.

Preţurile la îmbrăcăminte au scăzut cu 4,1% în Irlanda şi cu 2,8% în Portugalia, dar au crescut cu 0,5% la nivelul zonei euro.

În Grecia, hotelierii se bucură de creşterea cererii din partea turiştilor germani, după un sezon dificil anul trecut. Tarifele au scăzut cu până la 40% faţă de 2011, iar veniturile au crescut în acest an datorită numărului mai mare de turişti străini. O cameră de hotel cu un tarif de 70 de euro pe noapte în 2001, anul intrării Greciei în zona euro, costă acum 65 euro pe noapte, spun hotelierii.

În pofida scăderii preţurilor, retailul îşi revine mai greu. La nivelul zonei euro, comerţul cu amănuntul a coborât cu 2% faţă de nivelul din 2010, cu scăderi de 21% în Grecia, 14% în Spania şi 13% în Portugalia.

„Presiunile asupra preţurilor în ţări ca Grecia şi Spania reflectă o creştere economică slabă pentru o perioadă prelungită, sau recesiunea. Ar putea exista un risc de deflaţie. Există multă capacitate neutilizată în economia zonei euro, iar revenirea este greoaie şi neuniformă”, a afirmat pentru Bloomberg Sarah Hewin, director de cercetare la banca Standard Chartered din Londra.

Laurent Freixe, vicepreşedintele executiv al Nestle, cel mai mare producător de alimente la nivel mondial, a avertizat în octombrie, într-o conferinţă cu investitorii, că grupul a remarcat „tensiuni deflaţioniste” în Europa, iar toate companiile „se bat” pe o piaţă care se micşorează.

Cu toate acestea, au apărut semne de stabilizare în statele de la periferia zonei euro. Vânzările retail au crescut în Portugalia în luna octombrie pentru prima dată din august 2010. În Irlanda, vânzările au scăzut uşor, o mică ajustare după trei luni consecutive de creştere. În Spania, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2,1% în septembrie, prima evoluţie pozitivă din iunie 2010.

Scăderea preţurilor este determinată parţial şi de reducerea costului forţei de muncă, cu o ajustare a producţiei, potrivit economistului Francois Cabau de la Barclays. Potrivit datelor Eurostat, costul forţei de muncă din Grecia a scăzut cu 15% în perioada 2008-2012. În Portugalia, scăderea a fost de 7%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere de 9%, iar Belgia de 13%.

În Spania, venitul mediu al gospodăriilor a scăzut în 2012 pentru cel de-al patrulea an consecutiv, la 23.123 euro, în contextul creşterii şomajului la peste un sfert din forţa de muncă. Peste 20% din populaţie trăieşte acum sub pragul sărăciei. În 2008, la începutul crizei, venitul mediu al gospodăriilor spaniole era de 25.556 euro.

„Moderaţia salariilor este bună pentru economia spaniolă în acest moment. Spania reuşeşte o devalorizare internă, mult mai dură şi mai complexă, care are însă avantajul de a fi permanentă, spre deosebire de o devalorizare a monedei”, a afirmat recent Jaime Garcia-Legaz Ponce, vice-ministru al Comerţului la Madrid.

În Grecia, venitul mediu discreţionar a scăzut cu 35% din 2009. Preţurile au început să scadă abia în luna martie a acestui an, pentru prima dată din 1968. Lanţul de retail Veropoulos afişează discounturi de până la 40% pentru a atrage clienţi.

„Puterea de cumpărare se îmbunătăţeşte, astfel că populaţia o duce ceva mai bine. Scăderea preţurilor de consum îmbunătăţeşte competitivitatea sectoarelor orientate către servicii”, spune Tassos Anastasatos, economist la banca Eurobank Ergasias.

În Spania, un lanţ de cinematografe a reuşit să-şi majoreze de peste două ori numărul de clienţi timp de trei zile, printr-un discount de peste 50%.