Conform unui comunicat remis, joi, AGERPRES, proiectul se va desfăşura în perioada noiembrie 2022 – octombrie 2024 şi urmăreşte să analizeze şi să demonstreze că, din punct de vedere tehnic, este posibilă şi sigură adăugarea de hidrogen, în proporţie de 20% din volum, în reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale existente în România.
Scopul proiectului este atât de analiză a compatibilităţii şi comportării elementelor reţelelor de distribuţie selectate în proiectul pilot, respectiv a instalaţiilor / aparatelor de utilizare aferente, la amestecul de GN-20% vol. H2, cât şi de evaluare a posibilităţii de conversie a acestora la amestecul de GN-H2.
Instalaţiile de utilizare ale consumatorilor (conducte, aparate de utilizare etc.) şi elementele componente ale sistemului de distribuţie (conducte, branşamente, fitinguri, armături, regulatoare, contoare etc.) nu vor fi modificate pentru acest proces, subliniază sursa citată.
Rezultatele proiectului vor servi drept model de bună practică pentru viitoarea proiecte şi pentru utilizarea hidrogenului în diferite domenii (inclusiv pentru încălzire, prepararea apei calde menajere şi a hranei).
„Noi credem că gazele verzi precum hidrogenul pot fi o parte integrantă a unei tranziţii energetice sustenabile şi de succes. De aceea, prin acest proiect dorim să demonstrăm valoarea reţelelor de distribuţie ca infrastructură energetică cheie pentru o aprovizionare cu energie fără emisii de CO2”, a declarat Cristian Secoşan, directorul general al Delgaz Grid.
Proiectul se va desfăşura în două etape. În prima etapă, compania va efectua testări în poligonul propriu de instruiri de la Mediaş. Vor fi testate etanşeitatea diverselor componente ale reţelei, combustia şi alţi parametri ai diferitelor tipuri de aparate de utilizare a gazelor naturale, respectiv centrale termice, convectoare, aragaz etc., de la diferiţi producători. Va fi, totodată, analizată comportarea la amestecul de GN-H2 a tronsoanelor de reţea din oţel şi polietilenă din poligon.
Etapa a doua are două faze şi se va desfăşura pe tronsoane de reţea din oţel şi polietilenă, selectate pentru acest proiect, la care sunt racordaţi clienţi. Într-o primă fază, se vor realiza teste privind etanşeitatea, combustia etc. pe instalaţiile şi aparatele de utilizare existente la clienţii racordaţi la aceste reţele. În această fază nu se va injecta hidrogen în reţelele de distribuţie selectate. În faza a doua se vor realiza teste cu amestec (GN – 20% vol. H2) pentru a analiza comportamentul atât al elementelor de reţea selectate, cât şi pe instalaţiile şi aparatele de utilizare ale consumatorilor.
Va fi asigurată, în prealabil, informarea clienţilor şi obţinerea acceptului acestora pentru realizarea testelor pe instalaţiile/aparatele de utilizare din proprietate, precizează reprezentanţii companiei.
„Pe lângă energia electrică regenerabilă, importanţa hidrogenului pentru viitorul sistem energetic fără carbon este din ce în ce mai mare. Prin urmare, este important să trecem de la teorie la practică şi în România. Este exact ceea ce dorim să facem în acest proiect pilot”, a spus Cristian Călin, coordonatorul proiectului.
Delgaz Grid va beneficia de suportul experţilor E.ON din Germania, unde au fost desfăşurate numeroase astfel de proiecte. Compania îşi manifestă dorinţa de a colabora în cadrul acestui proiect cu instituţiile cu atribuţii în domeniu şi organizaţiile interesate, care pot să contribuie cu expertiză şi know-how.
Rezultatele proiectului pilot vor fi puse la dispoziţia instituţiilor abilitate şi a altor părţi interesate din România, pentru elaborarea de reglementări tehnice preliminare, pentru conversia reţelelor existente la amestecuri GN-H2/H2 pur, respectiv pentru construirea de reţele de distribuţie noi – „H2 ready”, având la bază rezultatele proiectelor pilot şi reglementările preliminare din Europa şi România.
Delgaz Grid, compania de distribuţie din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de peste 24.000 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistriţa Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Alba, Harghita, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Suceava, Neamţ şi Bacău) şi o reţea de electricitate de 83.000 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit circa 2 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 2,7 miliarde de euro.