Deloitte: Creşterea neperformantelor ar putea fi de 3% pentru persoane fizice şi tot atât pentru juridice din semestrul al II-lea din 2021

Pentru Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, Deloitte se aşteaptă ca rata creditelor neperformante pentru persoane fizice să crească cu aproximativ 3%. Acelaşi lucru este aşteptat să se întâmple şi pe zona persoanelor juridice (tot o creştere de 3% a neperformantelor). BCE seaşteaptă ca 9% dintre companiile din zona euro să raporteze credite neperformante. Toate din semestrul II al anului 2021.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 31 ian. 2021, 19:23
Deloitte: Creşterea neperformantelor ar putea fi de 3% pentru persoane fizice şi tot atât pentru juridice din semestrul al II-lea din 2021

Înainte de declanșarea pandemiei, sectorul bancar din ECE înregistra o rată medie de adecvare a capitalului de 20% la finalul lui 2019, o rentabilitate medie a capitalului propriu (return on equity) de 12,7% și un nivel istoric al ratei de credite neperformante (non-performing loans – NPL) de 7,2%, subliniază studiul Deloitte CEE Banking M&A.
Consultanţii financiari arată că, pe măsură de condițiile macroeconomice se deteriorează, este de așteptat ca incapacitatea de plată să crească în următoarea perioadă.

Estimările Deloitte arată că rata de neperformante pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice va crește cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni.
Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influențat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport și logistică, imobiliar și construcții.

Totuşi, creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele șase luni, mai arată estimările Deloitte.

„Încă este neclar cum va evolua în România segmentul tranzacțiilor cu credite neperformante, în contextul prevederilor fiscale extrem de restrictive; în prezent, creditorii trebuie să își asume un cost fiscal de 11% din pierderea înregistrată deja în legătură cu un credit neperformant, ceea ce, evident, reduce semnificativ randamentul tranzacțiilor. Mediul de afaceri încearcă de mai mult timp să convingă decidenții să modifice aceste prevederi, dar deocamdată fără succes”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

De la declanșarea pandemiei, politicile de sprijin din partea statelor au avut un rol crucial în menținerea calității activelor bancare, iar o retragere prematurăa ajutorului din partea guvernelor ar putea duce la creșterea bruscăa ratelor de credite neperformanteîn următoarea perioadă, conform studiului.

Este posibil ca măsurile de amânare a plății ratelor la credite prin moratoriile publice/private sectoriale să fi întârziat reflectarea impactului negativ al pandemiei în bilanțurile băncilor. Este de așteptat ca băncile să se pregătească pentru această situație prin intermediul provizioanelor și al monitorizării active a clienților, în special a celor aflați în dificultate, pentru a-i identifica pe cei viabili și pe cei neviabili din perspectivă economică, mai ales în anticiparea momentului de încheiere a perioadei moratoriului.

„Previziunile Băncii Centrale Europene privind valul de credite neperformante sunt valabile și pentru România, prin urmare e de așteptat că piața locală de NPL va redeveni lichidă, mai ales dacă Guvernul va prelua recomandările Băncii Centrale Europene ca statele să faciliteze utilizarea acestui instrument de către bănci și va modifica prevederile fiscale în vigoare, care obstrucționează în momentul de față utilizarea de către bănci a acestei soluții firești în cadrul oricărui sistem financiar bancar european”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații, Deloitte Legal.

Autoritățile europene de reglementare încurajează băncile să-și monitorizeze atent portofoliile pentru a identifica rapid creditele neperformante și a înregistra provizioane pentru acestea, astfel încât să poată soluționa aceste cazuri și să vândă aceste portofolii cu succes.
Conform raportului Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2020 privind stabilitatea financiară, calitatea activelor a început deja să se deterioreze în al doilea trimestru al anului 2020, iar provizioanele băncilor pentru pierderi din împrumuturi au crescut semnificativ la începutul anului trecut.

Pe baza simulării pregătite de BCE, în lipsa sprijinului din partea statelor, peste 9% din creditele totale acordate companiilor din zona euro ar putea intra în dificultate până la jumătatea anului 2021, arată studiul.
Din fericire, băncile comerciale şi-au făcut deja provizioane privind moratoriile de amânare la plata ratelor încă din 2020. În general, profiturile nedistribuite au fost folosite pentru acest lucru.

Te-ar mai putea interesa și
Exim Banca Românească lansează un pachet privind gestionarea banilor pentru elevi şi studenţi
Exim Banca Românească lansează un pachet privind gestionarea banilor pentru elevi şi studenţi
Exim Banca Românească a lansat Pachetul Dinamic prin intermediul căruia pune la dispoziţia tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 22 de ani, interesaţi să-şi gestioneze eficient banii,......
Burduja: Am discutat cu şefii de la E.ON. Au spus că nu au luat o decizie, dacă vând sau nu divizia de furnizare din România
Burduja: Am discutat cu şefii de la E.ON. Au spus că nu au luat o decizie, dacă vând sau nu divizia de furnizare din ...
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, miercuri, că a discutat cu conducerea E.ON în legătură cu vânzarea ...
Allianz-Țiriac vrea să dezvolte puternic segmentul asigurărilor de viață și de sănătate
Allianz-Țiriac vrea să dezvolte puternic segmentul asigurărilor de viață și de sănătate
Allianz-Țiriac, unul dintre cei mai importanți jucători din piața de asigurări, a avut o contribuție totală de 20 ...
Câciu: România are nevoie de un plan de reducere a deficitului pe şapte ani. Cheltuielile de investiţii – foarte mari
Câciu: România are nevoie de un plan de reducere a deficitului pe şapte ani. Cheltuielile de investiţii – foarte ...
România are nevoie de un plan de reducere a deficitului pe şapte ani, agreat cu Comisia Europeană, având în vedere că ...