Deloitte: Lipsa de venituri la buget reprezintă, eventual, principala cauză pentru emiterea Ordonanţei 114

„Mi-am adus aminte de o zicală a unui părinte al manipulării şi aş spune chiar un maestru, Joseph Goebbels, care spunea că o minciună repetată de un număr suficient de ori ajunge să devină adevăr. Se pare că noi am ajuns în perioada în care trebuie să repetăm adevărul de un număr suficient de ori, astfel încât acesta să rămână adevăr. România nu este formată numai din guvernanţi sau numai din angajaţi, ci este formată din absolut toţi cei care trăiesc în această ţară, inclusiv companiile care reprezintă o componentă importantă a economiei naţionale. Până la urmă, companiile reprezintă locul principal de unde oamenii îşi obţin veniturile ca să trăiască. Ordonanţa 114 are deja efecte negative asupra economiei şi afectează, în mod substanţial, multe industrii. Am vrut să înţelegem, în primul rând, de ce a fost dată această Ordonanţă? Acum, la mai bine de o lună, când vedem că bugetul nu a fost publicat, se pare că o componentă principală a cauzelor pentru care a fost emis acest document o reprezintă, eventual, lipsa de venituri la buget. După mai mulţi ani în care unele dintre taxe au fost scăzute, iar cheltuielile guvernamentale au crescut destul de mult, fiscalitatea ca principală sursă a bugetului de stat se pare că nu mai poate susţine în momentul acesta bugetul României şi, probabil, că aceasta este una dintre cauze, dacă nu cauza principală a acestei Ordonanţe”, a spus Bădin.

Reprezentantul Deloitte a adăugat că formularea „taxa pe lăcomie„, menţionată iniţial în OUG 114, poate avea ca scop „identificarea unui duşman de clasă, care este reprezentat de companii”.

„Nu ştim dacă sunt şi alte cauze. Trebuie să recunosc că, cel puţin pentru mine, a fost foarte ciudat să apară într-un text de lege formularea „Taxă pe lăcomie”. Nu ştiu dacă o astfel de Ordonanţă nu a fost gândită şi ca un început al unei campanii electorale. Sper că nu ne vom duce către o astfel de direcţie, dar o polarizare a societăţii pare să aibă loc prin identificarea a unui duşman de clasă, care este reprezentat de companii. Nu cred că trebuie să ne ducem în această direcţie şi sper că nu a fost aceasta una dintre intenţiile de modificare a legii. Formularea în sine, însă, dă de gândit. O întrebare pe care mi-am pus-o de foarte mulţi ani şi o repet de fiecare dată este aceea cu privire la cine dă legile în România? În fiscalitate, din păcate, de la Revoluţie încoace, nu avem foarte multe cazuri când legea fiscală a fost adoptată de către Parlament. De fiecare dată Guvernul este cel care emite legi în această zonă extrem de importantă în ceea ce priveşte legislaţia. În ultima vreme se vorbeşte foarte mult de ce zice Constituţia, Curtea Constituţională a devenit destul de activă înultima vreme… Cred că în România, pentru ca domeniul acesta al fiscalităţii să fie mai stabil şi mai predictibil, este mai important să aibă loc nişte dezbateri în Parlament cu privire la nişte schimbări foarte importante ale legislaţiei”, a subliniatDan Bădin.

Acesta a precizat, totodată, că emiterea Ordonanţei respective s-a făcut ocolind prevederile referitoare la transparenţă în condiţiile în care actul normativ a fost anunţat cu numai două zile înainte de a fi publicat.

„Mai mult, nu se respectă nici acel principiu din Codul Fiscal că Legea fiscală trebuie să fie modificată cu cel puţin 6 luni înainte. Nu este acesta primul Guvern care încalcă aceste principiu, dar din păcate aceasta se pare că este excepţia, şi nu regula pe care doreşte să o instituie legea. Până la urmă, ideea de bază este aceea că o lege ar trebui să fie, în principiu, dezbătută, cunoscută, să existe în plus şi un studiu de impact. O astfel de lege importantă se pare că nu a avut absolut deloc un studiu de impact care să arate cum va fi afectată economia. Impactul acestei Ordonanţe a fost rapid şi puternic: Bursa a fost impactată chiar înainte de intrarea în vigoare a legii, apoi companii care decid să îşi regândească investiţiile, investitori care se gândesc dacă să mai vină sau nu în România, impact asupra cursului de schimb”, a afirmat sursa citată.

În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuţie este de 3%. Totodată, preţul gazelor şi al energiei electrice va fi plafonat la 68 lei/MWh în perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, iar ANRE va elabora în ianuarie o metodologie în acest sens.

Pe de altă parte, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%.

În ceea ce priveşte taxa auto, autorităţile au prevăzut că până la 30 iunie 2019 va fi returnată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante şi timbrul de mediu.

Pentru sectorul bugetar, actul normativ prevede majorarea salariilor cu 25% din diferenţa dintre ce primesc acum şi ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022.

În sectorul contrucţiilor, actul normativ prevede scăderea cu 3,75% a contribuţiei de asigurări sociale pentru angajaţii din sector până în 2028. Totodată, pe parcursul anului viitor, salariul minim brut în sector creşte la 3.000 de lei.

Ordonanţa aduce modificări şi în ceea ce priveşte fondurile de pensii administrate privat. Astfel, un participant poate opta pentru trecerea la sistemul public de pensii după minim 5 ani de participare la un fond. Pe de altă parte, comisionul de administrare a fost redus la 1% de la 2,5%.

Ordonanţa 114/2018 prevede înfiinţarea unui Fond de Dezvoltare şi Investiţii care va finanţa proiecte din domenii precum educaţie, apă şi canalizare, reţele de energie electrică şi de gaze, drumuri, construcţii de baze sportive etc. Fondul va fi gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi prognoză şi va fi finanţat prin împrumuturi de la Trezorerie, acordate pe 20 de ani, în limita a 10 miliarde de euro.

De asemenea, se înfiinţează un Fond pentru dezvoltarea staţiunilor balneare.

Ordonanţa prevede şi susţinerea financiară a investiţiilor private, în limita a 500.000 de euro, în construcţia, înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv, în cadrul programului gROwth „Investim în copii, investim în viitor”.