„Delta” Văcăreşti – între arie protejată, proprietate privată, deşeuri, câini şi loc de pescuit

Sâmbătă dimineaţă, voluntarii de la Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta” şi Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis au mers în zona Lacului Văcăreşti pentru a strânge deşeurile de pe câmpul de aproximativ 190 de hectare, ocupat de case şi grădini de legume în urmă cu 30 de ani, până când s-a dorit transformarea lui în lac artificial.

Înconjurat de un parapet, câmpul presărat de bălţi, arbuşti şi stuf, dar şi resturi din fostele construcţii şi alte gunoaie, găzduieşte, se pare, un ecosistem natural neaşteptat de bogat, de peste 100 de specii de păsări, mamifere şi reptile.

National Geographic România a documentat toate acestea în iunie, lansând iniţiativa ca zona să fie declarată arie naturală protejată, demers preluat şi de ONG-uri şi susţinut de Ministerul Mediului.

Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, zona ar putea deveni cea mai mare arie naturală protejată urbană şi un model de transformare a unui spaţiu abandonat şi folosit ca groapă de gunoi într-un loc de utilitate publică, prin amenjarea ei pentru publicul larg.

Între timp, zeci de voluntari au mers sâmbătă să adune deşeurile, alăturându-li-se şi ministrul Mediului Rovana Plumb cu secretarul general Mircea Popa. Cu această ocazie, au venit şi câţiva dintre foştii prorpietari din zonă care îşi revendică terenurile de peste 20 de ani. Întreaga zonă este în prezent dată în concesiune de către Administraţia Naţională „Apele Române” unei firme private cu care Ministerul Mediului este în litigiu.

Şase dintre foştii proprietari au obţinut în instanţă hotărâri definitive în favoarea lor, unii încă se judecă cu ministerul, dar nu au un cadastru făcut, iar alţii nu au acte doveditoare de proprietate, potrivit secretarului general Mircea Popa.

Foştii proprietari care au venit sâmbătă la „Delta” Văcăreşti spun că de patru ani au depuse dosarele la Ministerul Mediului, la o comisie care se ocupă de reglementarea proprietăţilor.

„Din 1990 s-au depus notificări, întâi la Primăria Sectorului 4, apoi la Prefectură, apoi la Primăria Capitalei, până în 2008, când dosarele au fost repartizate la Ministerul Mediului. Ei spun că terenul e în domeniul public al statului, să-mi arate şi mie un decret de expropriere, nu există aşa ceva. Unii au titlu de proprietate, plătesc impozite. Sunt proprietar cu acte în regulă; degeaba, nu pot să-mi exercit dreptul”, spune Ioan Marinescu, precizând că ministerul avea în evidenţă 140 de foşti proprietari ca el.

Rovana Plumb spune că este nevoie de reglementarea proprietăţilor pentru a declara zona arie naturală protejată. Întrebată cum se va face acest lucru, dacă oamenii îşi vor primi înapoi terenurile sau vor fi despăgubiţi financiar, Rovana Plumb răspunde: „Comisia care se ocupă de reglementarea proprietăţi este cea care, în conformitate cu prevederile legale, îşi va spune punctul de vedere. Eu, ca ministru al Mediului, am mesajul că-mi doresc pentru bucureşteni ca această zonă să devină un refugiu verde”.

Foştii proprietari insistă însă să ştie când se vor rezolva problemele lor: „Să facă, domnule, să facă (arie protejată, n.r.), dar să ne dea şi nouă ce-i al nostru”, spune unul dintre ei.

De altfel, ei nu îşi doresc înapoi terenurile pe care le aveau aici, unde acum este o mlaştină şi nu se mai poate construi, ci să fie despăgubiţi. Pentru aceasta însă, trebuie să li se recunoască mai întâi dreptul de proprietate în zonă, ceea ce nu se întâmplă de peste 20 de ani, spun oamenii.

„Am depus la Ministerul Mediului cererea pe Legea 10 (Legea 10/2001 privind imobile preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist, n.r.). Nu mi-a dat teren, nu mi-a dat casă, nu mi-a dat nimic. Eu am şase milioane (lei vechi n.r.) pensia, n-am bani să mă judec. Sunt 1.900 de metri pătraţi şi suntem cinci moştenitori”, spune o doamnă.

Majoritatea au suprafeţe mici, pe care aveau case cu grădini frumoase de flori şi legume, îşi amintesc doi foşti prorpietari. „Ce era aici acum 30 de ani! Case frumoase, numai gladiole. Era bază legumicolă”, spun aceştia.

„Ne-a făcut statul chiriaşi din proprietari. Şi Regele Mihai şi-a luat ce era al lui. Dar e rea voinţă”, spune un alt bărbat.

Povesteşte că mai vine, ca şi alţii care îşi revendică terenurile în zonă, să pescuiască aici. Sunt toţi supăraţi pe Gicu, care vine cu plase sau sârme cu curent electric şi goleşte balta. Acelaşi Gicu a ars şi din stuf, mai mulţi romi şi-au aşezat barăci la margine şi umblă prin zonă după materiale de construcţie, e plin de câini şi aşa mai departe, povesteşte bărbatul, adăugând că s-ar bucura ca zona să fie arie protejată. De altfel, trei femei cu copiii după ele s-au şi ţinut după oamenii de la minister până la maşina parcată în câmp.

O femeie din grupul proprietarilor spune resemnată la plecare: „Din 10 în 10 ani ne întâlnim, data viitoare o să fie alţi ziarişti care o să ne întrebe şi va fi la fel. Ne vedem la generaţia următoare”.

Marinescu le strigă voluntarilor: „La revedere! Succes în activitate! Noi ţinem cu voi, vom învinge împreună!”, şi pleacă alături de ceilalţi proprietari.

În urma vizitei, pe fostele lor terenuri, oamenii au primit tricouri cu textul „Delta Văcăreşti”, cum purtau şi voluntarii care făceau curăţenie.

Ministerul Mediului a constituit în schimb o comisie ştiinţifică pentru elaborarea studiului de fundamentare pentru declararea zonei arie protejată, din care fac parte membri ai Academiei, specialişti de la Muzeul Antipa şi National Geographic.

De aproximativ două luni, un mic grup de cercetători se ocupă de acest studiu. Coordonatorul grupului este Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon, care a înfiinţat în 2004 Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Stoican este geolog şi lucrează cu alţi patru specialişti, în botanică, ornitologie, entomologie şi herpetologie.

„Sunt peste 90 de specii de păsări, printre care raţa roşie şi cormoranul pitic, protejate la nivel european. Mai sunt două specii de şopârle, o specie de şarpe, trei de broaşte şi două de tritoni, protejate la nivel european”, exemplifică acesta din fauna zonei.

Odată finalizat, studiul de fundamentare trebuie să primească avizul Academiei Române, iar apoi va putea fi depus la Ministerul Mediului, pentru a servi, alături de documentaţia privind situaţia juridică a terenurilor, elaborării unei hotărâri de guvern pentru declararea zonei arie naturală protejată.

Stoican speră ca echipa să poată termina studiul până la sărbători şi să fie depus la începutul anului viitor la Academie.

„Zona ar putea fi un punct de educaţie ecologică pentru toţi bucureştenii. Sunt două milioane de oameni pe care poţi să-i apropii de natură, care poate astfel vor avea mai multă grijă când se duc să viziteze alte zone sălbatice”, spune Stoican.

Câteva exemplare din fauna zonei au fost prezentate în expoziţia foto „Rezervaţia Naturală Urbană Văcăreşti”, semnată de Helmut Ignat de la National Geographic.

Voluntarii prezenţi la eveniment, dar şi ministrul Rovana Plumb şi-au luat angajamentul simbolic de a proteja „Delta” Văcăreşti lăsându-şi amprenta colorată pe o pânză în cadrul momentului „Raise your hand for Văcăreşti”.

Totodată, peste 300 au semnat deja petiţia „«Delta» Văcăreşti: un plămân în Bucureşti!” pentru declararea zonei arie naturală protejată, în numai două zile de la crearea acesteia.