Demetriade, ANAT: Ordonanţa privind garantarea pachetelor turistice va bulversa mediul nostru de afaceri

„Ordonanţa, aşa cum a ieşit, va bulversa mediul nostru de afaceri. Îl va bulversa pentru că, de fapt, nu pune la dispoziţia agenţiilor de turism niciun instrument de garantare, nici fond de garantare şi nici poliţă de asigurare. În aceste condiţii, ne va fi extrem de dificil să mergem mai departe, în aşa fel încât să putem să facem şi o garantare în caz de insolvenţă pentru turişti. Am ajuns, de fapt, doar să transpunem o directivă pe care şi aşa am transpus-o în stilul nostru românesc, balcanic, în mod diferit de cea care există în Uniunea Europeană. Deci, am venit cu completări care o fac şi mai dificil de aplicat în România”, a afirmat Demetriade.

Potrivit acestuia, prin noile reglementări, o agenţie de turism din România, care practic intermediază vânzarea unui pachet turistic de la o agenţie aflată în străinătate, ajunge să răspundă de calitatea produsului, iar agenţia străină, care a vândut de fapt produsul, va răspunde doar în caz de insolvenţă.

„De exemplu, vă spun că în România o agenţie, ultima agenţie care vinde un produs turistic – un produs turistic care de exemplu poate fi cumpărat de la un mare turoperator german – răspunde pentru calitatea produsului. Deci, agenţia din România răspunde pentru calitatea produsului, în timp ce turoperatorul german răspunde doar pentru insolvenţă. Cum poate o agenţie din România, care are 100 – 200 de pachete de la turoperatori străini, să răspundă dacă este dus corect sau nu, dacă o cameră de hotel este cea specificată în programul respectiv, dacă este orientată spre mare sau spre grădină?! Şi când vine turistul nemulţumit că nu a avut ce i s-a promis în pachetul respectiv se îndreaptă împotriva agenţiei care i-a vândut pachetul în România. Aceasta este o măsură exagerată inclusă de autorităţile române doar de dragul … nu ştiu, din populism sau pur şi simplu de a elimina problemele pe care ar putea să le aibă ANPC”, a explicat şeful ANAT.

Demetriade a precizat că turoperatorii sunt de acord că trebuia transpusă această directivă europeană, însă „ceea ce a ieşit în ultimă instanţă doar pentru că eram în perioada de infringement depăşeşte posibilităţile noastre”.

„Noi nu avem o problemă că trebuia să transpunem directiva europeană. Eram de acord cu ea, suntem în continuare de acord că turiştii trebuie să fie garantaţi pentru sumele pe care le avansează, dar ceea ce a ieşit în ultimă instanţă doar pentru că eram în perioada de infringement depăşeşte posibilităţile noastre. Spuneam despre poliţa de asigurare. În momentul de faţă nu există o poliţă de asigurare care să poată să ramburseze banii integral avansaţi de turişti. De ce nu există? Fiindcă acest produs nu mai este în România. Ar putea fi, probabil, adus de pe altă piaţă de către asigurători, dar este foarte scump. Fiind foarte scump, pachetul de servicii se majorează cu preţul asigurării respective, preţ pe care îl plăteşte tot turistul. Şi dacă turiştii vor fi tentaţi să dea posibilitatea să facă şi o asigurare pe banii lor… În acest fel, produsele noastre care se vând în România vor fi mai scumpe decât produsele care se vând pe alte pieţe”, a susţinut el.

În opinia sa, în acest caz, turiştii nu vor mai apela la agenţiile de turism pentru vacanţe, ci vor apela la internet.

„Ce se va întâmpla în această situaţie?! Probabil că turiştii vor renunţa la serviciile agenţiilor de turism din România şi vor cumpăra de pe internet, dar acolo vor avea o altă problemă: că va fi dificil să beneficieze de această ordonanţă, de condiţiile sau restricţiile impuse de ordonanţă. Deci, ce s-a întâmplat prin această ordonanţă de urgenţă în niciun caz nu duce la scopul acesteia, de a asigura o rambursare corectă a tuturor banilor pe care îi ia de la turişti. Ar fi trebuit ca România să se prevaleze de dreptul intern pentru a putea să stabilească nişte condiţii corespunzătoare activităţilor şi situaţiei existente, nu să transpună o directivă căreia să îi pună şi în plus ceva, suplimentar, ceea ce am spus cu garantarea calităţii produsului de către agenţia românească”, a menţionat acesta.

Întrebat dacă se mai poate face ceva pentru a îndrepta „neajunsurile” ordonanţei, Nicolae Demetriade consideră că acest lucru este dificil.

„Odată ce a fost dată ordonanţă de Guvern, este greu să mai putem face ceva, dar probabil că ministerul (Turismului – n. r.), şi chiar Guvernul, se vor gândi ce ar trebui făcut ca să poată această ordonanţă să fie efectivă, pentru că la modul în care arată acum nu răspunde în niciun caz la intenţiile ce au fost avute în vedere la transpunerea ei”, a spus oficialul ANAT.

El a admis că, prin adoptarea acestei ordonanţe, s-a evitat pericolul infringementului, „dar rămâne pericolul care planează asupra agenţiilor de turism”.

„S-a evitat pericolul infringementului, dar rămâne pericolul care planează asupra agenţiilor de turism, deoarece categoric aceste reglementări vor afecta viitorul agenţiilor de turism. Multe agenţii de turism probabil că vor şi dispărea, îmi pare rău că lansez un avertisment, dar aşa se va întâmpla, fiindcă, în afară de faptul că vine în România o suprareglementare a directivei respective, se intenţionează şi se vine şi cu o mulţime de alte condiţii colaterale pentru activitatea agenţiilor de turism. De exemplu, vor fi obligate agenţiile să aibă un capital social de 25.000 de lei, deci circa 5.000 de euro. Vor fi foarte multe agenţii care îşi vor pune problema dacă mai merită sau nu să facă business în aceste condiţii. În condiţiile în care capitalul social va ajunge la 25.000 de lei, în condiţiile în care vor trebui să garanteze pachetele de servicii – dacă şi le fac ele personal vor trebui garantate cu poliţe de asigurare – deci, dacă se va realiza un fond de garantare vor trebui să vină să participe la acest fond de garantare cu un capital de probabil 1.000 – 2.000 de euro. Deci, se va îngreuna extrem de mult situaţia financiară a tuturor agenţiilor, în special a celor mici. Agenţiile foarte mari, cărora le va fi dificil să reuşească să obţină o poliţă de asigurare care să garanteze tot felul de pachete turistice, acelea probabil că îşi vor muta sediul fiscal în alte ţări – ceea ce este foarte uşor şi este permis – acolo unde nu există această suprareglementare pe care autorităţile române au impus-o”, a avertizat Demetriade.

În ceea ce priveşte posibilitatea creşterii preţurilor la pachetele turistice, şeful ANAT a estimat că acestea s-ar putea scumpi cu 3-4%.

„Noi estimăm – nu avem nişte calcule, pentru că nu avem produsul respectiv, v-am spus că până în momentul de faţă nu avem o societate de asigurări care să spună pentru un volum de atâtea vânzări, atâtea pachete de servicii te costă atât – dar categoric ar putea să ajungă cu vreo 3-4% mai scumpe decât în momentul de faţă. Este adevărat că acest cost va fi transferat în răspunderea turistului, dar nu ştiu dacă turistul va accepta un cost suplimentar”, a adăugat el.

Ministerul Turismului a anunţat, recent, că România scapă de infringement odată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de transpunere a Directivei 2302/2015 privind garantarea pachetelor turistice.

Potrivit documentului, agentul economic poate să-şi aleagă forma de garantare, fie că este asigurare, scrisoare de garanţie bancară sau fond mutual, soluţii care pot fi cumulate sau pot fi folosite individual. Important este ca pachetul să fie asigurat. Totodată, ca măsură suplimentară de protecţie pentru turişti, ministerul a modificat şi condiţiile de licenţiere pentru agenţiile de turism. Astfel, operatorii economici titulari ai licenţelor de turism pentru activitatea de organizare sunt obligaţi să aibă un capital social de cel puţin 25.000 de lei. În prezent, pentru licenţierea operatorilor economici este necesar un capital de 200 de lei.

În plus, ministerul atrage atenţia asupra faptului că în momentul în care sunt cumulate două servicii, de exemplu cazare şi transport, atunci turistul achiziţionează un pachet turistic ce trebuie obligatoriu asigurat de către agenţia organizatoare.

România risca o procedură de infringement din partea Comisiei Europene din cauza neimplementării legislaţiei europene în domeniul turismului şi, implicit, netranspunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene care garanta pachetele de servicii turistice achiziţionate de către persoanele fizice.