Deneş: Criza lemnului de foc, rezolvată prin modificarea adusă Codului Silvic

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, oficialul a transmis că, în opinia sa, criza lemnului de foc a fost rezolvată în urma modificării Codului silvic şi prin aplicarea unor măsuri dispuse prin ordin de ministru. „În acest sens, demnitarul a amintit recoltarea arborilor doborâţi accidental de factori naturali, precum şi crearea cadrului legal prin care proprietarii de drept ai unui domeniu silvic sub 10 hectare, nedeţinători ai titlului de proprietate (de exemplu nu a făcut succesiunea) pot exploata, conform legii, suprafaţa respectivă dacă fac dovada că au achitat impozitul pe teren şi au un contract de prestări servicii cu autoritatea silvică, instituţie care va face exploatarea masei lemnoase”, se menţionează în comunicat.

Tot în domeniul silvic, Ioan Deneş, a vorbit despre măsurile luate în ceea ce priveşte parcurile naturale.

„Prin măsurile de management şi ocrotire a pădurilor care se aplică în prezent de structurile silvice de administrare şi care s-au aplicat de-a lungul timpului s-a creat posibilitatea constituirii şi funcţionării unei serii semnificative de arii protejate în această zonă. Amintesc, Parcul Naţional Piatra Craiului, de pe teritoriile judeţelor Braşov şi Argeş, cu 10,9 mii hectare de fond forestier, adică 73,4% din suprafaţa totală a parcului, din care, o suprafaţă de 5,8 mii hectare este zona de protecţie strictă şi de protecţie integrală, în care este interzisă exploatarea resurselor naturale. De asemenea, Parcul Natural Bucegi, de pe teritoriile judeţelor Braşov, Dâmboviţa şi Prahova, cu 21,4 mii hectare de fond forestier, adică 65,9% din suprafaţa totală a parcului, din care o suprafaţă de 6,6 mii hectare este zonă de protecţie strictă şi de protecţie integrală’, a spus Deneş.

În acelaşi context, ministrul a subliniat că pe segmentul pădurilor virgine şi cvasivirgine includerea acestor suprafeţe are loc în Catalogul Naţional, unde sunt deja înregistrate 21.100 de hectare.

„Potrivit Codului silvic, pădurile virgine şi cvasivirgine sunt strict protejate, iar asigurarea protecţiei acestora pe termen lung se realizează prin includerea acestor suprafeţe de pădure în „Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”. În acest sens, autorităţile silvice au elaborat cadrul legal care stabileşte criteriile şi indicatorii pentru identificarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, au instituit proceduri adecvate pentru efectuarea studiilor necesare identificării acestor păduri şi a creat Catalogul naţional respectiv. În consecinţă, o suprafaţă de pădure de 21,1 mii hectare este deja inclusă oficial în catalog, procesul fiind în curs de desfăşurare. În cadrul unui proiect care a condus la înscrierea în anul 2017 pe lista patrimoniului mondial UNESCO a proprietăţii „Pădurile seculare şi primare de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei”, ţara noastră, alături de alte 10 ţări europene, a contribuit cu 8 situri având 12 componente, însumând suprafaţa totală de 24 mii hectare şi 64,5 mii hectare suprafaţa zonei tampon, ce reprezintă 41% din suprafaţa totală a proprietăţii UNESCO menţionate. Unul din aceste situri este ŤCodrul secular Şincať din judeţul Braşov, cu o suprafaţă de 338.2 hectare şi 445.8 hectare – zona tampon'”, a precizat oficialul.

În domeniul Cinegetic, ministrul Ioan Deneş a făcut un apel la senatorii prezenţi să susţină amendamentele aduse la Legea Vânătorii, unul dintre acestea făcând referire la faptul că, în cazul în care administratorul fondului cinegetic şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, iar proprietarul terenului agricol a recoltat cultura până la data de 15 decembrie a anului în curs, eventualele pagube produse de animalele sălbatice vor fi suportate de autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin structurile teritoriale de specialitate.

„O altă modificare a Legii Vânătorii prevede că plăţile despăgubirilor către beneficiari trebuie să se facă în maximum 30 de zile de la întocmirea dosarului de pagube şi emiterea deciziei de plată, iar plata trebuie făcută în maxim 10 zile lucrătoare de la emiterea deciziei. De asemenea, în cazul atacurilor soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice se vor acorda victimei despăgubiri care vor acoperi cheltuielile de spitalizare/înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada de incapacitate temporară de muncă, precum şi daune morale. O altă modificare prevede că administratorul drumului public va fi obligat să suporte pagubele în cazul accidentelor cauzate de animalele sălbatice, dacă zona nu este semnalizată cu indicatorul „Atenţie la animalele sălbatice!'”, se notează în comunicatul Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Comisia Senatorială pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic a organizat, joi, o şedinţă de lucru la sediul Primăriei Buşteni. La lucrări au fost invitaţi să participe, printre alţii, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, şi directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”(ANAR), Victor Sandu.