Departamentul de Stat al SUA: Corupţia guvernamentală a rămas o problemă în România în 2011

De asemenea, traficul de persoane în scopuri de exploatare, inclusiv sexuală, şi cerşetoria forţată au reprezentat probleme majore, iar discriminarea în societate împotriva romilor a continuat la un nivel semnificativ, potrivit documentului.

Legislaţia din România prevede sancţiuni penale pentru corupţie la nivel oficial, dar legea nu a fost aplicată efectiv în mare parte din cauza problemelor din interiorul sistemului judiciar, se subliniază în raport, care aminteşte că indicatorii Băncii Mondiale privind corupţia au scos în evidenţă faptul că aceasta reprezintă o problemă. Direcţia naţională anticorupţie a continuat în 2011 anchetele privind astfel de cazuri la nivel mediu şi înalt, iar o estimare preliminară a arătat că anul trecut au fost pronunţate cele mai multe condamnări definitive de la crearea acestei agenţii, în 2002. Pe de altă parte, au persistat întârzierile semnificative în procesele de corupţie la nivel înalt, deşi ritmul unora dintre aceste procese s-a mai accelerat la finalul anului, în timp ce verdictele în cazuri de corupţie au fost frecvent necorespunzătoare, se remarcă în raport.

Autorii documentului notează că sistemul judiciar al ţării a fost frecvent ţinta criticilor în 2011 din partea organizaţiilor neguvernamentale şi a oficialităţilor publice şi că, deşi Consiliul Superior al Magistraturii şi-a îmbunătăţit transparenţa operaţiunilor şi a adoptat o strategie de susţinere a integrităţii în acest sistem, nu au fost stabilite proceduri pentru rezolvarea potenţialelor conflicte de interese în rândul judecătorilor. Totodată, nu a reuşit să identifice şi să sancţioneze în mod constant abuzurile judiciare, în timp ce practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a retrimite dosare la procuratură pentru investigaţii suplimentare a contribuit la tergiversarea procedurilor în justiţie, se menţionează în raport.

Acesta mai notează că, la nivelul întregii guvernări, conflictul de interese a continuat să reprezinte un motiv de preocupare pe parcursul lui 2011.

Raportul se referă şi la corupţia din cadrul poliţiei, despre care se afirmă că a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de această instituţie, în condiţiile în care salariile mici au contribuit la lipsa de personal şi la susceptibilitatea unor reprezentanţi ai săi de a primi mită.

La capitolul libertatea presei, în document se precizează că, deşi media independente au fost active în 2011 şi nu s-au lovit de restricţii făţişe, politicieni şi persoane cu legături strânse cu lumea politică au continuat să deţină sau să controleze indirect numeroase media la nivel naţional şi local, tonul acestora reflectând frecvent vederile proprietarilor. Totuşi, Constituţia prevede libertatea presei şi a cuvântului, iar guvernul a respectat în general aceste drepturi, conchide raportul.

În ce priveşte problema restituirii proprietăţilor, organizaţii care reprezintă interesele proprietarilor au continuat să susţină, anul trecut, că inerţia la nivel local pune beţe în roate acestui proces, şi în numeroase cazuri responsabili locali au amânat sau au refuzat eliberarea documentelor solicitate de reclamanţi şi au refuzat restituirea unor imobile acolo unde aveau interese administraţii locale. În acelaşi timp, au existat numeroase dispute în legătură cu lăcaşurile pe care Biserica Ortodoxă nu le-a restituit Bisericii greco-catolice, în pofida existenţei unor decizii judecătoreşti în acest sens, notează Departamentul de stat.

În egală măsură, violenţa împotriva femeilor, inclusiv cea domestică, a reprezentat o problemă serioasă în România şi în 2011, iar guvernul nu a luat măsuri eficace pentru a o rezolva, se menţionează în raport. Legea interzice violenţa domestică şi permite intervenţia poliţiei în asemenea cazuri, dar a fost greu de aplicat pentru că intră în contradicţie cu codul de procedură penală şi nu prevede emiterea de ordine de restricţie, iar în tribunale au fost judecate foarte puţine cazuri de abuz domestic.

Totodată, abuzurile împotriva copiilor şi neglijarea acestora au continuat să fie o problemă gravă şi insuficient conştientizată de către public, deşi media a relatat o serie de cazuri grave în acest sens. Guvernul nu a creat un mecanism pentru identificarea şi rezolvarea situaţiei copiilor abuzaţi şi neglijaţi şi a familiilor acestora, se menţionează în documentul Departamentului de stat.

Acesta mai scrie că şi discriminarea împotriva romilor a fost în continuare o problemă majoră anul trecut şi că organizaţiile neguvernamentale şi comunităţile diplomatice au criticat Strategia naţională cu privire la romi, care vizează îmbunătăţirea vieţii acestora, pentru că nu prevede obiective măsurabile şi o finanţare adecvată.