Dependenţa de combustibilii fosili pune în pericol sănătatea oamenilor – studiu
„Lumea se află într-un punct de cotitură. (…) Trebuie să ne schimbăm. În caz contrar, copiii noştri se vor confrunta cu o accelerare a schimbărilor climatice care le va ameninţa supravieţuirea”, a avertizat Anthony Costello, profesor şi co-preşedinte al Lancet Countdown, un studiu anual realizat de 99 de experţi din 51 de instituţii, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), sub supravegherea University College London.
În timp ce ţările şi sistemele sanitare se confruntă cu consecinţele pandemiei de COVID-19, analiza, publicată cu câteva zile înainte de debutul Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice COP27 de la Sharm el-Sheikh, Egipt, scoate în evidenţă faptul că marea majoritate a statelor încă alocă sute de miliarde de dolari sub formă de subvenţii pentru combustibili fosili, sume comparabile sau chiar mai mari decât bugetele lor pentru sănătate.
Decese asociate caniculei: +68% în două decenii
„Dependenţa excesivă şi persistentă de combustibilii fosili agravează în mod rapid schimbările climatice” şi „creează consecinţe periculoase pentru sănătate”, subliniază studiul.
Pe fondul creşterii temperaturilor şi a fenomenelor meteorologice extreme – favorizate de schimbările climatice – un număr de oameni mai mare cu aproape 100 de milioane comparativ cu perioada 1981-2010 se confruntă în prezent cu insecuritatea alimentară gravă, a notat Elizabeth Robinson, directoarea Institutului de Cercetare Grantham din cadrul London School of Economics, una dintre principalele contributoare la acest raport.
În plus, numărul deceselor asociate caniculei a crescut cu 68% între 2017 şi 2021 comparativ cu perioada 2000-2004, iar expunerea umană la zilele cu risc ridicat de incendiu a crescut cu 61% în perioadele similare.
Schimbările climatice afectează, de asemenea, răspândirea bolilor infecţioase, arată raportul. Perioada propice pentru transmiterea malariei a crescut în ultimul deceniu cu aproape o treime (32,1%) în anumite regiuni ale Americii şi cu 14% în Africa, comparativ cu perioada 1951-1960. La nivel mondial, riscul de transmitere a dengue a crescut cu 12% pe parcursul acestei perioade.
„Criza climatică ne omoară. Ea dăunează nu doar sănătăţii planetei noastre, ci şi tuturor locuitorilor acesteia (…) în timp ce dependenţa de combustibilii fosili scapă de sub control”, a reacţionat secretarul general al ONU Antonio Guterres, solicitând investiţii în energia regenerabilă şi rezilienţă climatică.
În urmă cu un an, OMS a estimat că între anii 2030 şi 2050, aproape 250.000 de decese în plus pe an ar putea fi atribuite schimbărilor climatice.
„150 de ani” pentru decarbonizarea sectorului energetic
Potrivit studiului, ţările contribuie ele însele la aceste crize sanitare prin subvenţionarea combustibililor fosili: 69 dintre cele 86 de guverne analizate subvenţionează producţia şi consumul de combustibili fosili, cu un total net de 400 de miliarde de dolari în 2019.
Rezultat: „intensitatea carbonului din sistemul energetic global (sectorul care contribuie cel mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră) a scăzut cu mai puţin de 1% comparativ cu 1992” şi, „în ritmul actual, o decarbonizare completă a sistemului nostru energetic ar necesita 150 de ani”, se arată în raport.
„Strategiile actuale ale multor guverne şi corporaţii vor bloca lumea într-un viitor fatalmente mai călduros, legându-ne de utilizarea combustibililor fosili, care ne îndepărtează rapid de perspectivele unei lumi viabile”, a subliniat Paul Ekins, profesor de resurse şi politici la Bartlett School de la University College London.
Pentru a face faţă, autorii solicită un „răspuns centrat pe sănătate”. Spre exemplu, ameliorarea calităţii aerului ar preveni decesele cauzate de expunerea la combustibilii fosili, al căror număr s-a ridicat la 1,3 milioane doar în 2020. De asemenea, accelerarea trecerii la un regim alimentar pe bază de plante ar reduce emisiile agricole cu 55% şi ar conduce la evitarea a până la 11,5 milioane de decese anual asociate alimentaţiei.