Activitatea Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, este oprită din mai mult de patru luni, parte a unei restructurări a întregului sector bancar cipriot, una dintre condiţiile impuse de statele zonei euro şi FMI în schimbul unui program de ajutor financiar. Cipru a închis, conform planului, a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank, iar activele bune ale acesteia sunt preluate de către Bank of Cyprus.
Preşedintele ţării, Nicos Anastasiades, şi troica creditorilor internaţionali au convenit recapitalizarea băncii folosind fonduri de 42,5% din depozitele care depăşesc 100.000 de euro, urmând ca în schimb să emită acţiuni la bancă, a declarat un oficial de rang înalt al băncii, citat de Wall Street Journal. Totodată, deponenţii vor pierde încă 5% din sumele care trec de plafonul minim garantat, pentru care vor primi obligaţiuni convertibile.
Un anunţ formal ar putea avea loc chiar luni, scrie Wall Street Journal.
Întârzierea reluării activităţii la Bank of Cyprus a pus sub semnul întrebării viitorul băncii şi chiar al ţării, întrucât a condus la extinderea măsurii de control al ieşirilor de capital, impusă din martie. Nicio altă ţară din uniunea monetară europeană nu a mai impus o astfel de măsură de la lansarea euro la începutul deceniului trecut.
Oficialii ciprioţi au anunţat în urmă cu mai multe luni că deponenţii de la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din sumele mai mari de 100.000 de euro deţinute în conturi, măsura fiind însoţită de blocarea a 22,5% din sumele respective până la clarificarea procentajului total al contribuţiei deponenţilor la recapitalizare.
Încheierea discuţiilor privind recapitalizarea băncii cu bani din depozitele clienţilor face posibilă ieşirea din procesul de restructurare până marţi sau cel târziu miercuri, au declarat surse apropiate situaţiei pentru publicaţia Cyprus Mail.
Oficialii ciprioţi vor să grăbească ieşirea băncii din restructurare, astfel încât banca centrală din Cipru să poată informa Banca Centrală Europeană (BCE), la şedinţa de joi a Consiliului Guvernatorilor, că Bank of Cyprus nu se mai află sub administrare specială şi să ceară ca instituţia de credit să se poată finanţa de la BCE prin operaţiuni monetare obişnuite.
Dacă este obţinut avizul Consiliului Guvernatorilor, Bank of Cyprus poate trece de la finanţarea prin mecanismul de lichiditate de urgenţă al BCE la împrumuturi directe, la costuri semnificativ mai mici. Mecanismul de lichiditate de urgenţă presupune dobânzi mai mari, precum şi subevaluarea puternică a garanţiilor. Împrumuturile directe ar fi mai simple şi mai ieftine, întrucât dobânda BCE se situează la 0,5%.
Şedinţa de joi a Consiliului Guvernatorilor BCE este ultima înainte de pauza de vară, urmând ca următoarea se se desfăşoare la începutul lunii septembrie.
Autorităţile au luat în discuţie şi emiterea de Certificate de Depozit clienţilor cu sume mari la Bank of Cyprus, În practică, procedeul ar permite băncii să păstreze banii deponenţilor chiar şi după ieşirea din restructurare, prin emiterea de Certificate de Depozit cu dobândă, scrie Cyprus Mail.
De asemenea, se discută posibilitatea ca certificatele să poată fi tranzacţionate, astfel încât un deponent să le poată vinde, chiar dacă la un preţ mai redus.
În România, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale.
Marfin Bank România a preluat de la sucursala din România a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro.
Banca Centrală a Ciprului a aprobat în 25 aprilie transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în România şi supravegheată de BNR.
Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro.
În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce presupunea tăieri de până la 60% din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro, pentru populaţie şi IMM-uri.