Dacă în marile orașe europene astfel de capsule ale timpului sunt valorificate și transformate în veritabile muzee ale transportului în comun, la București această opțiune nici măcar nu este amintită. Este cunoscut faptul că STB a derulat în ultimele luni contracte de casare a sute de vehicule din parcul rece, autobuze și troleibuze cu o valoare istorică inestimabilă ce în loc să fie abandonate sub cerul liber spre a fi casate ar fi putut fi restaurare și expuse într-un muzeu al transportului.
Un exemplu de viziune pe termen lung ne oferă capitala Austriei, Viena, unde autoritățile au transformat depoul central Erdberg (construit în 1901 lângă canalul Dunării) într-un superb muzeu al transportului în comun care din anul 2014 adăpostește o colecție de tramvaie, autobuze și metrouri, purtând turiștii în timp, din vremurile tramvaielor trase de cai și până la deschiderea metroului vienez din 1978.Astăzi, muzeul găzduiește una dintre cele mai mari colecții de vehicule de acest fel din lume.
De asemenea, Muzeul Ingineriei Municipale din Cracovia include, pe lângă colecția de aparatură de telecomunicații, și o colecție de tramvaie istorice restaurate și funcționale, vehicule ce ies pe traseu în fiecare weekend. Modernizarea și extinderea halelor se derulează cu finanțare europeană prin multiple programe regionale de dezvoltare, așa cum reiese de pe site-ul web al muzeului.
Alte exemple de asemenea muzee ar mai fi la Londra, Bruxelles, Liège, Varșovia, Praga, Paris, dar și la Timișoara! În orașul de pe Bega se află, într-o hală din fostul depou central Take Ionescu, Muzeul Corneliu Mikloși. Acesta găzduiește un număr impresionant de tramvaie istorice în stare de funcționare, dar și de troleibuze păstrate în vederea restaurării. În fiecare duminică, tramvaiul istoric TramTMTur iese pe traseu, spre delectarea turiștilor și copiilor.
Un alt muzeu cu un potențial enorm se conturează la Iași, unde, cu ajutorul Asociației „Tramclub Iași”, au fost păstrate pentru muzeu numeroase tramvaie și autobuze istorice, au fost salvate de la casare și aduse autobuze și troleibuze din alte orașe și, în fiecare sâmbătă, un tramvai de epocă iese pe traseu pentru a-i plimba ca pe vremuri pe turiștii veniți din toate colțurile Europei și pentru a le arăta cum s-a schimbat orașul sub amprenta comunistă. Banii proveniți din tururile cu tramvaiul de epocă merg spre întreținerea tramvaiului ITB construit în 1959, dar și spre restaurarea altor tramvaie. Mai mult, autoritățile ieșene au introdus abonamentul de trei zile pentru turiști, ce include și plimbarea cu „Tramvaiul Comunismului”, proiect derulat de Compania de Transport Public Iași în parteneriat cu Asociația „Tramclub Iași”.
În contrast, muzeul din București se află într-o cameră din incinta complexului sportiv STB de la marginea orașului, găzduind doar câteva fotografii, documente și diverse obiecte donate muzeului. Toate tramvaiele de epocă ce au fost restaurate până în prezent nici măcar nu sunt expuse publicului în cadrul acelei locații, ci se află ascunse în depoul Dudești (fără o valoare istorică), inaccesibile. Doar trei dintre ele sunt prezentate o dată pe an la parada tramvaielor de epocă (unde intrarea este gratuită), ceea ce face ca sumele investite în aceste vehicule să nu fie valorificate pe deplin.
Așadar, Asociația „Metrou Ușor” propune ca o parte a depoului Victoria să fie transformată într-un muzeu al transportului în care să fie expuse vehiculele deja restaurate și cele ce mai pot fi salvate de la casare, precum tramvaie Tatra, Rathgeber și EP/V3A ce încă se află prin depouri drept vehicule utilitare.
Spațiul de pe Strada Mexic este suficient pentru un astfel de muzeu, clădirile monument istoric pot fi restaurate și extinse cu finanțare europeană (precum a procedat Cracovia) pentru gararea tuturor exponatelor, iar locația centrală cu acces facil la mijloacele de transport public face ca acest obiectiv să fie extrem de atractiv și accesibil pentru public.
Multiple elemente din infrastructura actuală a depoului pot fi păstrate în cadrul unui proiect de transformare în complex muzeal. Din actualul depou se pot păstra halele construite la sfârșitul secolului XIX, bucla de întoarcere din jurul halelor (atât pentru folosirea în cadrul muzeului, cât și în cazuri excepționale, cum ar fi blocări, devieri de trasee sau alte evenimente de trafic), dar și câteva linii de garare unde să poată fi remizate tramvaie de rezervă pentru deservirea rapidă a inelului central de tramvai la orele de vârf.
În caz contrar, accesul/retragerea tramvaielor de la depoul Titan ar însuma 12 kilometri, fiind nu doar ineficient din punct de vedere economic și al consumului de energie electrică, dar contribuind la o uzură accentuată a tramvaielor și a infrastructurii. De asemenea, tramvaiele de epocă funcționale (precum tramvaiul ITB V56, tramvaiul Electroputere Craiova sau tramvaiul-cofetărie Rathgeber) pot fi utilizate în weekend și cu ocazia evenimentelor speciale pentru a aduce venituri suplimentare societății, bani ce ar putea fi folosiți în scopul întreținerii și restaurării vehiculelor de epocă.
„În ceea ce privește restul terenului, nu ne putem pronunța asupra unei viitoare destinații, dar susținem faptul că terenul trebuie să continue să deservească public locuitorii orașului, așa cum o face cu succes de peste un secol, fie prin conversia în spații verzi, fie prin ridicarea unor cladiri cu scop exclusiv de utilitate publică (cultural, educativ, etc). Nu susținem înstrăinarea terenului”, au mai spus reprezentanții Metrou Ușor.
FOTO: Depoul Victoria în diferite etape ale istoriei sale de peste 130 de ani (sursa: Asociația Metrou Ușor)