Deprecierea leului pune presiune pe Robor. Prin controlul lichidităţii şi micşorarea RMO, BNR poate menţine dobânda cheie la 1,5% încă doi ani

28 09. 2020
ciprian_dascalu___economist_sef_bcr_26504800

Chiar dacă leul şi-a ponderat deprecierea după rezultatul alegerilor locale, indicii Robor de pe piaţa interbancară continuă să crească marginal pe aproape toate scadenţele. Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, spune că această majorare, uşor peste dobânda Lombard (dobânda la care băncile se pot împrumuta la o adică de la BNR pentru 24 de ore – care este acum de 2%), se datorează mai multor factori.

„Începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, precum şi, probabil, temerile privind un control mai strict al lichidităţii din sistemul bancar din partea băncii centrale pentru a contracara presiunile de depreciere a leului au condus la creşterea ratelor de dobândă pe termen scurt”, spune Ciprian Dascălu, răspunzînd unei solicitări ECONOMICA.NET..

El precizează că „Tendinţa de depreciere a leului este în linie cu evoluţiile monedelor din regiunea Europei Centrale şi de Est pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc la nivel global. Amplitudinea deprecierii leului din ultima perioadă este, ca de obcei, inferioară celor înregistrate de zlotul polonez, forinţul maghiar sau coroana cehească, având un regim diferit de curs de schimb”.

Dascălu arată că este vorba de zgomotul politic specific perioadelor electorale şi posibilitatea creşterii semnificative a cheltuielilor rigide ale bugetului de stat cu potenţiale efecte negative asupra rating-ului de ţară sunt vulnerabilităţi suplimentare pentru leu relativ la monedele regionale, parţial contrabalansate de rate de dobândă semnificativ mai ridicate.

Legat de ratele de dobândă, Dascălu este de părere că dobânda cheie a BNR ar putea rămâne la nivelul actual chiar până în 2022, BNR având pârghii prin care să controleze deprecierea şi să menţină inflaţia în target: controlul lichidităţilor şi/sau majorarea rezervelor minime obligatorii constituite de băncile comerciale la BNR.

Începând din luna aprilie, piaţa bancară românească s-a confruntat cu o lipsă de lichiditate, lipsă acoperită de intervenţiile băncii centrale, fie prin acţiuni REPO, împrumuturi Lombard sau vânzări de titluri de stat pe piaţa secundară. Acest deficit de lichiditate este însă controlat şi scade treptat. Ultimul buletin informativ al băncii centrale, cel din luna august, indică un deficit de lichiditate de 3,7 miliarde de lei, în contextul în care, numai 500 de milioane de lei au fost acoperiţi prin vânzări de titluri de stat ale instituţiilor de credit către BNR, pe piaţa secundară.