Deputaţii din Comisia pentru Servicii au dat raport de admitere la proiectul privind diminuarea risipei alimentare
Unul dintre iniţiatorii proiectului, senatorul UNPR Marian Vasiliev, a declarat pentru AGERPRES că scopul acestui act normativ este acela de diminuare a risipei, în condiţiile în care românii aruncă anual „5 milioane de tone de mâncare la gunoi”, iar mii de copii şi bătrâni sunt flămânzi.
„Am introdus obligativitatea pentru toţi cei care operează în spaţiul agro-alimentar, de la producător – transportator – comerciant în final, să respecte nişte paşi. Primul, trecut ca amendament în comisie, de vânzare accelerată, adică să ducă preţurile alimentelor înainte de a expira la nişte preţuri foarte mici, încât omul să şi le cumpere. Dădusem exemplul salamului de Sibiu, cel mai scump de pe piaţă, să îl vândă cu 3 – 4 sau 5 lei chiar în ziua expirării. Vă garantez că oamenii îl vor cumpăra şi îl vor mânca chiar în ziua aceea”, a spus Vasiliev.
El a adăugat că prin această lege nu se urmăreşte obligarea supermarketurilor să doneze, ci luarea unor măsuri de diminuare a risipei.
„Noi nu vrem să obligăm supermarketurile să doneze sau să facă ceva, noi vrem să luăm măsuri să nu se mai arunce nimic la gunoi. Dacă nu reuşesc prin vânzare accelerată, atunci să doneze, iar donarea să se realizeze către entităţile economice cu caracter social (ONG-uri, primării, tot ce înseamnă entităţi cu caracter social) şi să ajungă la consumatorul final”, a precizat senatorul UNPR, menţionând că o altă etapă ar fi transformarea, dacă nu se poate altfel, a alimentelor în compost sau biogaz, iar aruncarea la gunoi să fie ultima etapă.
Potrivit lui Vasiliev, proiectul de lege cuprinde şi amenzi ce vor fi aplicate agenţilor economici care nu respectă etapele menţionate.
„Toţi agenţii economici vor avea obligaţia să respecte aceste etape şi am introdus şi sancţiuni fiind vorba de obligativitate, între 1.000 şi 10.000 de lei, în funcţie de structura operatorului economic. Pentru microîntreprinderi amenda va fi între 1.000 şi 3.000 de lei – de reţinut că în termen de 48 de ore pot plăti jumătate din minim, adică dacă nu a respectat procedurile o microîntreprindere va plăti 500 de lei. Întreprinderile mici şi mijlocii – între 3.000 şi 6.000 de lei, iar cele considerate mari – tot ce înseamnă agenţii economici, producătorii mari, procesatorii şi spaţiile comerciale mai mari de 400 de metri pătraţi – între 6.000 şi 10.000 de lei”, a explicat senatorul.
El a precizat că problema pentru oricare din acest lanţ va fi când se duce să distrugă produsele alimentare la o întreprindere specializată. „El va trebui să explice printr-un raport de ce nu a aplicat celelalte patru – cinci măsuri, de ce a ajuns la ultima”, a susţinut Vasiliev.
Proiectul, rezultatul a două inţiative legislative pe aceeaşi temă, va ajunge în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.