Deputaţii îşi reiau luni activitatea. Printre priorităţi – modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală
În prima zi de activitate, Biroul Permanent se va întruni pentru a-şi desemna noua componenţă, respectiv vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii. Potrivit Regulamentului, alegerea se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare. Conform aceluiaşi Regulament, lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă prin vot secret cu bile. Următoarea şedinţă a Biroului permanent va avea loc după şedinţa de plen.
În noua sesiune ordinară deputaţii au ca priorităţi modificări la Codul penal şi Codul de procedură penală, modificări care se află la Comisia juridică.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, le-a solicitat preşedintelui Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, şi liderilor grupurilor parlamentare să facă demersuri pentru reluarea cu rapiditate, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, a dezbaterilor pe marginea acestor modificări, în urma criticilor aduse de Comisia Europeană la adresa României în ultimul raport MCV. Potrivit lui Zgonea, în acest moment, la nivelul Comisiei juridice, sunt înregistrate o serie de proiecte de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală, dar şi multe decizii ale Curţii Constituţionale care aşteaptă să fie transpuse în legislaţia în materie. El susţine că stabilirea unui calendar, în maximum zece zile, cu termene clare şi ferme, care să fie prezentat în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi însuşit de către toate partidele politice parlamentare va contribui la accelerarea adoptării unui pachet legislativ coerent, în consens cu toţi actorii implicaţi şi cu respectarea deciziilor Curţii Constituţionale.
De asemenea, în sesiunea care începe luni urmează să intre în dezbatere o serie de proiecte legislative, aflate în dezbatere publică, printre acestea numărându-se şi un proiect de lege care propune desfiinţarea taxei radio-tv.
Proiectul de act normativ prevede că veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz, din: donaţii şi sponsorizări, sume încasate din publicitate, sume încasate din realizarea obiectivului de activitate, alte venituri sau încasări realizate potrivit legii. Iniţiatorii, mai mulţi deputaţi PSD, arată în expunerea de motive că eliminarea taxei radio-tv este ‘o măsură aşteptată cu interes nu doar de cei cu venituri scăzute, dar în special de cei care văd în această taxă o măsură inechitabilă, fiind obligaţi să achite un serviciu care nu le satisface exigenţele şi care, conform Constituţiei, reprezintă un drept ce nu poate fi transformat într-o obligaţie’.
Un alt proiect de lege ce va fi dezbătut şi votat în această sesiune este cel care prevede ca situaţiile de incompatibilitate ale primarilor să fie verificate şi comunicate de prefect.
Mai exact, primarii nou aleşi vor fi obligaţi să îşi depună declaraţiile de interese la prefecturi, iar prefecturile vor fi cele care vor verifica dacă sunt situaţii neconforme şi/sau cu posibilele situaţii de incompatibilitate şi/sau conflict de interese, în termen de 10 zile de la primirea documentelor. În expunerea de motive iniţiatorul, un deputat liberal, spune că prin verificarea declaraţiilor de avere aleşii locali beneficiază de o minimă consultanţă, în acest fel fiind preîntâmpinate situaţii de natură să afecteze funcţionarea autorităţilor publice locale.
Alte proiecte de acte normative prioritate ale deputaţilor vizează reprezentarea cotelor de gen în politică, noua lege a salarizării publice, cea a adopţiei, a prevenţiei în sănătate, cea referitoare la conversia creditelor în valută sau privind creşterea transparenţei publice. De asemenea, în atenţia parlamentarilor se mai află un proiect de lege referitor la înfiinţarea la Târgu Mureş a Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România şi cel privind stabilirea cuantumului alocaţiei de stat în funcţie de vârsta copilului.
Și Senatul începe luni prima sesiune
Senatul începe luni prima sesiune ordinară a anului 2016 şi penultima a legislaturii 2012-2016, având în componenţă 165 de senatori.
Ca la începutul fiecărei sesiuni ordinare, va fi aleasă noua componenţă a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă plenului Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
La nivel legislativ, în această sesiune senatorii îşi vor îndrepta atenţia, printre altele, asupra cererii de reexaminare transmisă de către preşedintele Klaus Iohannis Parlamentului referitor la legea privind acordarea asistenţei financiare rambursabile pentru Republica Moldova, şeful statului considerând că aceasta nu este oportună deoarece la Chişinău nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere cu UE.
Tot o reexaminare a preşedintelui Iohannis vizează legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. ‘Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului’, a scris, pe 18 decembrie, pe Facebook şeful statului.
De asemenea, la finalul anului trecut, a fost înregistrată la Senat, o iniţiativă de lege a senatorului Corneliu Dobriţoiu prin care militarii şi civilii care lucrează în condiţii periculoase şi în domeniul situaţiilor de urgenţă ar putea beneficia de sporuri şi prime. Astfel, iniţiativa legislativă, care propune modificarea şi completarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevede ca personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din penitenciare şi civilii care lucrează în condiţii de pericol, precum şi cei care lucrează în domeniul situaţiilor de urgenţă ar putea beneficia de prime cuprinse între 16 şi 50% din salariul de bază, calculate în funcţie de gradul de pericol şi timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.
Tot la finele anului trecut a intrat în circuitul legislativ al Senatului şi iniţiativa deputatului independent Remus Cernea, care vizează modificarea OG 19/2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, în sensul că ‘fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, fără contribuţii din bugetele Ministerului Culturii şi Cultelor, autorităţilor administraţiei publice locale ori alte altor instituţii publice’.
În proces legislativ va intra, în această sesiune, şi iniţiativa aparţinând preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care vizează modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, iar procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia ‘sunt numiţi de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată’.
De asemenea, parlamentarii vor trebui să pună în acord prevederile Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene – Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu decizia CCR. Curtea a declarat în 20 ianuarie neconstituţională această lege, după ce a admis sesizarea Guvernului.