Deruta de pe pieţele financiare blochează tendinţele, iar banii caută din nou adăpost în faţa riscurilor

Aparent paradoxal, acţiunile companiilor mari, care dau dividende cât mai sigure şi consistente, sunt cele mai atractive plasamente spre care pot fi îndreptate resursele financiare în aceste luni, marcate de mari incertitudini la nivel global, potrivit analiştilor consultaţi de ECONOMICA.NET.

Situaţia în care se află pieţele nu ar trebui să stimuleze riscul, dar acesta, „bine temperat”, poate fi o soluţie la marile incertitudini ale perioadei.

Alţii preferă să piardă într-o anumită proporţie, ca să nu rămână fără nimic.

Deruta

„Trăim momente inedite în lumea financiară actuală. De pildă curba randamentelor pe bondurile germane se plasează în teritoriul negativ până la scadenţe de nouă ani”, spune Alin Brendea, unul dintre veteranii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi totodată director general al uneia dintre casele de brokeraj fondatoare ale acesteia, Prime Transaction.

Exemplul de mai sus „indică faptul că există mulţi bani dar şi o frică / precauţie în a-i investi în active riscante. Pe pieţele dezvoltate, preţul acţiunilor şi al activelor imobiliare a crescut semnificativ, iar riscul de corecţii a crescut şi el proporţional. Pe de altă parte, randamentele monetare, dacă nu sunt negative, sunt aproape zero”, descrie Alin Brendea principalele date ale pieţelor, în răspunsul la întrebările ECONOMICA.NET.

Piaţa este „dificilă pentru investiţii şi pentru orice categorie de investitori”, conchide şeful de la Prime.

„Deocamdată, cele mai importante pieţe financiare s-au plafonat, motivele fiind legate de perspectiva unui default al Greciei şi de intenţia normalizarii politicii monetare din SUA”, spune Mihai Nichişoiu, analistul de pieţe internaţionale al casei de brokeraj Tradeville.

„Încă asteptăm răspunsuri la seria cunoscută de probleme (Grecia, dobânda în SUA care urmează să crească, Ucraina, euro), şi în funcţie de posibilele răspunsuri ne putem repoziţiona. Mă preocupă lipsa de tendinţă”, ne spune şi analistul Răzvan Rusu.

Valoarea banilor românilor depinde şi de felul în care marile pieţe financiare îşi vor rezolva blocajul, în aşteptarea răspunsurilor la întrebările care îi preocupă pe investitori. Riscul cel mai mare este cel al unei „reacţii dezordonate” la evenimente precum falimentului Greciei, potrivit lui Nichişoiu. Nu sunt de neglijat nici perspectiva creşterii dobânzii de referinţă la dolar, sau cea  deteriorării relaţiilor Occidentului cu Rusia.

Soluţiile

Există mulţi  investitorii şi dintre cei mari „care preferă să plătească bani, nu să primească, doar ca să-şi ţină resursele în active cât mai sigure”, remarcă Alin Brendea, care crede că, „în 2015, tot în registrul investiţiilor în acţiuni vor fi oportunităţi”.

„Pentru că nu obligaţiunile şi nici alte instrumente de venit fix nu sunt atractive şi pentru că nu ştim ce se ascunde în spatele amânării creşterii dobânzii în SUA, alternativa cea mai puţin riscantă sunt acţiunile de companii, furnizoare de dividende mari”, crede Răzvan Rusu.

Investitorii „caută un mix între acţiunile de dividend, iar la acest capitol piaţa românească stă foarte bine, şi cele cu o componentă de creştere ( a preţului acţiuni, n.r.) pe un an sau doi ani”, este de părere Cristian Tudorescu, managing partner al companiei de consultanţă financiară Explore Asset Management.

„Mai mult ca altădată, profilul de risc trebuie să fie decisiv. Cei cu un profil scăzut, defensiv, ar putea lua în calcul protejarea activelor deţinute. În acelaşi timp cei cu un profil ridicat ar putea încă să caute oportunităţi pe pieţele de actiuni sau mărfuri”, atrage atenţia Alin Brendea.

Ca o ultimă precizare, directorul Prime Transaction spune că, „în acest context internaţional al unei “sărăcii” nemaiîntâlnite a oportunităţilor reale, gradul de subevaluare fundamentală a acţiunilor româneşti ar trebui să atragă tot mai multe priviri”.

„Prudenţa în deciziile de alocare a unui portofoliu este binevenită pentru perioada următoare, în care cel mai important risc este o reacţie dezordonată a pieţelor financiare în cazul unui default al Greciei. Mărimea unor poziţii pe active de risc ar putea fi adusă la un nivel confortabil, care să poată acomoda volatilitatea potenţială. În acelaşi timp, volatilitatea de moment indusă de un Grexit (ieşirea Greciei din zona Euro, n.r.) asupra indicilor de actiuni din zona (printre care indicele BET al Bursei din Bucureşti) ar putea genera nişte oportunităţi de cumpărare foarte interesante. Vom urmări cu interes cum vor evolua instrumentele ce replică acesti indici (cum ar fi fondul ETF BET Tradeville) tocmai pentru a identifica atât un potenţial punct de intrare rezonabil cât şi o testare a rezilienţei trendului de creştere de pe piaţa locală”, spune Mihai Nichişoiu.

În indicele BET găsim aproapte toate companiile mari si furnizoare de dividende, recomandate mai sus. Indicele BET  face media ponderată a variatiilor preţurilor la care se tranzacţionează 10 dintre cele mai importante acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu excepţia societăţilor de investiţii financiare (SIF): OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Romgaz (SNG), BRD, Electrica (EL), Transelectrica (TEL),  Transgaz (TGN), Nuclearelectrica (SNN), BVB însăşi nu este foarte mare, dar dă dividende mari. Fondului Proprietatea (FP) este mare, dă şi dividende („speciale”, din capitalul social), dar este riscant ca orice fond de investiţii.

Fondul ETF BET Tradeville este singurul listat la BVB dintre cele care replică portofoliul indicelui BET. Mai sunt şi altele care urmăresc îndeaproape indicele, precum fondul mutual BET Index, administrat de Certinvest.
 
Situaţia

Marile incertitudini ale pieţelor nu par, totuşi, analiştilor, atât de periculoase pe cât am fi tentaţi să ne aşteptăm.

Situaţia curentă trebuie să fie „pusă în perspectivă: în debutul acestui an, de pildă, bursa nemţească a câştigat peste 20%, iar dolarul american a avut unul din cele mai bune trimestre din istorie, cu o apreciere de peste 10%. O oarecare pauză este, aşadar, explicabilă şi chiar binevenită  pentru investitori”, spune Mihai Nichişoiu, în legătură cu blocajul relativ de pe pieţe, care sunt mai degrabă lipsite de tendinţă.

„Nu cred că incertitudinile sunt la un asemenea nivel încât să impună măsuri radicale. Pentru Grecia putem opera cu două tipuri de scenarii: fie Guvernul de la Atena trece cu bine de plăţile din aprilie şi mai, iar în paralel continuă linia politicilor cerute de instituţiile internaţionale, fie am avea în cursul acestui an o situaţie de default parţial al datoriei publice, coroborat cu un „bail-in” în sectorul bancar. Europa are soluţii pentru a gestiona aceste tipuri de şocuri, în caz că vor apărea”, crede Cristian Tudorescu.

„Există incertitudini la nivel global, dar situaţia nu este diferită faţă de ceea ce am văzut oricând pe parcursul ultimilor ani. Nu le-aş clasifica drept critice. De pildă, un eventual default al Greciei este deja un subiect hiper-mediatizat, iar investitorii au avut timp să înţeleagă acest risc. Intenţia creşterii dobânzii cheie din SUA nu este neapărat un subiect derutant, putând fi o oportunitate de speculaţie pe dolar american. Încetinirea economiei chineze poate antrena abordări monetare mai relaxate, plasând bursa locală de acţiuni într-o postură atractivă. Fondurile de tip global macro urmăresc îndeaproape astfel de oportunităţi pentru a profita de pe urma lor”, spune Mihai Nichişoiu.

Plasamentele alternative, ca aurul, nu mai sunt o soluţie automată. „Refugiul în aur cred că, deocamdată, nu va fi productiv. Poate de anul viitor va deveni o mişcare pozitivă, spune Alin Brendea.

„Până când Rezerva Federala (banca centrală a SUA) va livra efectiv prima creştere a dobânzii cheie din SUA, este posibil să nu avem mişcări importante pe aur. De notat de asemenea este că aurul nu a mai asumat postura tradiţionala de activ de refugiu în ultimul timp, nu a mai beneficiat pe seama unor şocuri punctuale la nivel global. Dacă aurul poate deveni o oportunitate de investiţie, acest subiect trebuie reconsiderat imediat după debutul ciclului de normalizare monetară din SUA, probabil în a doua jumătate a acestui an”, mai spune analistul de la Tradeville.

AVERTISMENT: Estimările publicate mai sus nu constituie o sugestie de investiţie. ECONOMICA.NET şi profesioniştii citaţi nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe oricare din informațiile de mai sus, sau influențate de acestea. Responsabilitatea deciziilor de investiţii aparţine celor care le iau, în funcţie de propriul profil de risc.