Descoperiri pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac

Directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, o parte din descoperirile arheologice făcute pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, cercetările, care au durat un an şi patru luni, fiind făcute de această instituţie.

Cercetările au fost făcute pe 40 de kilometri din traseul viitoarei autostrăzi, pe teritoriul a trei judeţe: Sibiu, Alba şi Hunedoara, echipa fiind compusă din 40 de specialişti din ţară, dar şi din străinătate.

„Am cercetat nouă situri arheologice pe o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de autostradă, iar porţiunea descărcată arheologic este de aproximativ cinci kilometri. Înmulţit cu 70 de metri, cât e lăţimea autostrăzii, rezultă că sunt unele din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în ţara aceasta”, a spus Luca, care a prezentat o parte din materialul metalic, descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului.

Potrivit acestuia, cea mai importantă descoperire este o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”.

„Aceasta este o parte din materialul metalic descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului, un sit extrem de complex a cărui cercetare se va încheia sâmbătă definitiv. Este important pentru că putem să facem referiri la mitul genezei dacilor şi la comportamentul acestora. Am descoperit o aşezare care începe în epoca bronzului, iar primul nivel de colonizare care ar avea legătură cu strămoşii noştri este de vreme celtică, între secolele III şi II înainte de Hristos şi avem o piesă superbă, unică în acest areal, un car din fier care la momentul publicării va fi cert un cap de serie şi se va numi Tipul Miercurea Sibiului, pentru că este unic. În zonele celtice consacrate se îngroapă cu carul în mărime naturală, aici s-a preferat într-o groapă să se depună acest obiect extrordinar, unic”, a afirmat Sabin.

Piesa era în 80 de fragmente, restaurarea acesteia, ce a durat trei săptămâni, fiind complicată şi din cauza materialului dificil, fierul.

Pe lângă această piesă, s-au mai descoperit fibule, arme, unelte, vârfuri, pinteni, dar şi un tezaur de argint, care numără peste 280 de monede greceşti şi dinari republicani romani, un tezaur „important pentru judeţul Sibiu”, dar mediu ca număr de piese.

„Un lucru extrem de important prin unicitatea tipului de descoperire, nu prin faptul că există, este cea a acestui tezaur. Astfel de tezaure de argint de această vreme sunt cu sutele (…) dar foarte rar s-au descoperit in situri, de către o echipă de arheologi, majoritatea se fac întâmplător, în urma unor diverse lucrări ale naturii sau ale omului”, a explicat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, materialul arheologic descoperit în cele nouă situri, care datează din neoliticul timpuriu până în perioada medievală, va fi restaurat într-un an.

Prima expoziţie în care vor fi prezentate o parte din descoperiri va fi organizată în luna mai a anului viitor.