Şase decese au fost înregistrate după ce echipele de salvatori s-au luptat luni cu vremea severă în Slovenia, Austria şi Croaţia, scrie Agerpres.
Inundaţiile devastatoare din Slovenia au afectat două treimi din cei 2,1 milioane de locuitori ai ţării şi au determinat trimiterea unor ajutoare internaţionale, au precizat autorităţile.
Inundaţiile marchează cel mai sever dezastru natural cu care s-a confruntat Slovenia de la dobândirea independenţei în 1991. Prim-ministrul Robert Golob a estimat pagubele totale la peste 548,3 milioane de dolari.
”În aceste vremuri dificile, Slovenia nu este singură”, a scris luni biroul de presă al premierului. ”Avem mulţi prieteni şi susţinere internaţională, inclusiv din partea UE, NATO şi SUA”.
Slovenia este membră a Uniunii Europene şi a NATO.
Slovenia a activat Mecanismul pentru răspuns la dezastre al Uniunii Europene. Prin intermediul acestuia, Germania trimite două poduri prefabricate, iar Franţa două excavatoare speciale, potrivit sediului centrul al UE din Bruxelles.
Şase persoane şi-au pierdut viaţa din cauza vremii extreme, potrivit autorităţilor. Două dintre victime erau cetăţeni olandezi şi au fost loviţi de fulger în timpul unei drumeţii.
Inundaţiile şi alunecările de teren au provocat pagube enorme, au dus la evacuarea unor sate, iar drumuri şi trenuri au fost acoperite de ape.
În Croaţia, autorităţile au înregistrat niveluri ridicate ale apelor, iar drumuri, terenuri agricole şi localităţi au fost inundate, potrivit televiziune croate HRT.
Starea de urgenţă a fost declarată în mai multe regiuni din ţară. Avarierea clădirilor rezidenţiale a fost preîntâmpinată după ce au fost construite baraje temporare din saci de nisip.
În toate aceste trei ţări se aşteaptă o ameliorare a situaţiei după ce luni nivelurile apelor erau în scădere, potrivit autorităţilor.
În Cehia, ploile torenţiale se mai domoliseră luni. În ţara vecină Slovacia însă, ploaia a continuat şi luni şi mai multe râuri, printre care Poprad, erau în pericol de a se revărsa.
În Slovak Paradise National Park, defileele au fost închise pentru vizitatori. Mai multe trasee de drumeţie din Tatra Mare au fost de asemenea închise temporar din cauza inundaţiilor.
Mii de locuinţe în Polonia s-au confruntat cu pene de curent după furtunile severe şi ploile torenţiale din timpul weekendului, au anunţat autorităţile.
În regiunea Podlasia, situată în nord-est, circa 7.500 de locuinţe au rămas luni fără electricitate, potrivit companiei de electricitate PGE. În regiunea vecină Varmia şi Mazuria, numărul acestora era de 5.000.
Serviciul meteo din Germania a prognozat o furtună puternică pentru luni şi marţi în regiunea Mării Baltice.
Serviciul de transport cu feribotul către insulele Hiddensee şi Rügen, populare destinaţii de vacanţă, au fost suspendate.
Rafalele de vânt dinspre nord-vest ar putea atinge viteze cuprinse între 90 şi 100 de kilometri pe oră, iar în unele cazuri ar putea atinge viteze specifice unui uragan, de circa 105 kilometri pe oră, a precizat biroul meteo.
”Este extrem de neobişnuit pentru această perioadă din an. O astfel de furtună este de aşteptat toamna şi nu în mijlocul verii”, a spus Michael Knobelsdorf, din cadrul DWD.
Furtuna Hans a adus ploi intense şi furtuni violente în Suedia şi Norvegia, ceea ce a declanşat inundaţii, incendii, daune provocate de apă şi perturbări ale serviciilor de cale ferată şi transport cu feribotul.
Două vagoane ale unui tren de pasageri au deraiat în apropiere de Hudiksvall, la circa 300 de kilometri nord de Stockholm, unde terasamentul de cale ferată a cedat din cauza ploilor torenţiale, a precizat poliţia suedeză. Trei persoane au fost transportate la spital – amploarea rănilor suferite de acestea nu este clară.
Meteorologii din Norvegia se aşteaptă ca situaţia din ţară să se înrăutăţească şi au prognozat că Hans – denumire dată de Institutul de Meteorologie norvegian – ar putea deveni cea mai puternică furtună din ultimii 25 de ani.
Institutul a emis alerte meteo pentru regiuni extinse din sudul Norvegiei, în vigoare până marţi seară. Mai multe municipalităţi erau de asemenea vizate de alerte pentru alunecări de teren.
Autorităţile le-au recomandat cetăţenilor să lucreze de la domiciliu.
De teama vânturilor puternice, parcul de distracţii Kongeparken, din apropierea oraşului Stavanger, a anunţat deja că va rămâne închis marţi.
Statele baltice au fost afectate de o furtună puternică însoţită de vânturi intense şi de grindină.
Intemperiile au avariat clădiri şi vehicule, iar copaci au fost smulşi din rădăcini în Estonia, Letonia şi Lituania.
O femeie a murit după ce a fost lovită de un copac care a căzut în oraşul Zagare din nordul Lituaniei, a informat postul public de radio lituanian, citând serviciile de urgenţă.
În Estonia şi Letonia, mii de gospodarii au rămas temporar fără curent electric, a informat mass-media.
Între timp, Spania se confruntă cu un al patrulea val de caniculă din această vară, aşteptat să continue cel puţin până joi şi care reprezintă un risc crescut de incendii forestiere, a precizat luni serviciul AEMET.
Vârful valului de caniculă va fi atins miercuri, când sunt aşteptate temperaturi de până la 44 de grade Celsius în regiunea din jurul Madridului, precum şi în Jaén, un oraş din Andaluzia, a mai precizat serviciul.
Portugalia s-a confruntat de asemenea cu mai multe incendii. Cel mai devastator a distrus circa 7.000 de hectare, echivalentul unei suprafeţe de peste 10.000 de terenuri de fotbal, în districtele Castelo Branco şi Proença-a-Nova, situate în centrul ţării, pe perioada weekendului.
Incendiul a fost adus sub control luni, dar circa 1.000 de membri ai echipelor de intervenţie se luptau cu noi incendii în Odemira, un oraş din sud-vestul Portugaliei, în Ourém- centru – şi în Mangualde – în nordul Portugaliei.