Dezastru în Horeca: industria restaurantelor din România va pierde 10% din locaţii, 5.000 de unităţi. Pierderi de un miliard de euro – patroni

„O pierdere foarte mare, dacă ne referim la numărul de locaţii care practic nu mai pot redeschide. Sunt mai bine de 5.000 de locaţii la nivel naţional în industria restaurantelor care nu vor mai putea redeschide, din aproape 45.000 de locaţii, deci, aproximativ 10% din locaţii”, a spus Mischie.

El a precizat că, din punct de vedere financiar, industria restaurantelor pierde 400 de milioane de euro pe lună, însă cea mai mare pierdere o reprezintă resursa umană calificată.

„Din punct de vedere financiar în industria restaurantelor pierdem 400 de milioane de euro pe lună, practic industria a pierdut un miliard de euro încasări. Un alt lucru important pe care îl pierdem este datorită faptului că industria se va restarta uşor ca un avion care începe să decoleze, nu ştim exact cum vor fi măsurile active implementate – noi ne străduim să păstrăm cât mai mult din colegii noştri din industrie – dar cea mai mare pierdere este fiecare om din această industrie pe care ne-am chinuit în ultimii ani să-i calificăm şi pe care îi pierdem astăzi”, a subliniat preşedintele HORA.

Dragoş Petrescu, CEO City Grill, a subliniat că 2020 este un an de sacrificiu pentru ospitalitatea în România, însă cea mai mare provocare în acest moment este să-i convingă pe români să vină în restaurante.

„Evident că păstrând regulile de distanţare, se poate folosi mai puţin de jumătate din capacitatea unei terase, adică mai puţin de 20% din capacitatea unui restaurant, vorbim în medie interior cu exterior, adică încă suntem nu la shut-down dar la următorul nivel. Să sperăm că după cele două săptămâni va trebui să renunţăm la o parte din aceste reguli şi să trecem în faza a doua, în care să mărim capacitatea restaurantelor, dar nu aceasta este provocarea noastră astăzi. Provocarea noastră este să-i convingem pe români că este sigur să vină în restaurante şi din acest motiv prietenul meu cel mai bun este el (dezinfectantul n.r.). Este foarte important să transmitem românilor că vom face toate eforturile ca ei să se simtă şi să fie în siguranţă în restaurantele noastre. Business-ul este pe planul doi. Într-adevăr este un an de pierdere sau în cel mai bun caz de zero”, a spus Petrescu.

În acelaşi context, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade, susţinut că este o situaţie extrem de gravă şi la nivelul agenţiilor, pentru că în perioada februarie-mai nu au mai fost făcute rezervări, ceea ce reprezintă de fapt venit pentru agenţiile de turism.

„Acest lucru ne-a afectat extrem de mult, cu atât mai mult cu cât în această perioadă agenţiile de turism, cele organizatoare în special, au trebuit să îşi ţină personalul la muncă pentru a gestiona toate anulările de rezervări şi a face toate demersurile la companiile aeriene, la partenerii externi, la hoteluri, pentru anularea serviciilor. Estimăm că vor fi în jur de 40 -50 de milioane de euro bani pe care i-au rambursat agenţiile de turism pentru serviciile anulate. În continuare vor fi multe anulări în această perioadă până se va relua transportul aerian sau nu vor mai fi condiţii de carantinare la întoarcerea in ţară, deşi se mai adaugă nişte zeci de milioane, mai ales că acum începe sezonul turistic. Deci situaţia este extrem de tristă, pentru asta ne luptăm în continuare cu guvernanţii să putem să beneficiem de măsuri de sprijin, să ne ajute sa trecem peste această criză”, a spus Demetriade.

În România sunt în jur de 400.000 de angajaţi în industria turistică, iar 12.000 sunt la nivelul celor 2.100 de agenţii de turism existente.

Alianţa pentru Turism – APT, structură din care fac parte 18 organizaţii patronal-profesionale din turismul românesc, a organizat luni o conferinţă de presă referitoare la industria ospitalităţii în pe perioada de criză şi previziuni pentru a doua jumătate a anului 2020.

Pierderi de un miliard de euro

„În industria hotelieră, în lunile martie, aprilie, mai s-au pierdut circa 6 milioane de înnoptări, ceea ce echivalează cu circa 240 milioane de euro pierduţi. Estimările noastre pentru acest an sunt pierderi de 60-65% faţă de anul trecut. Dacă ştim că anul trecut cifra realizată a fost de 1,4 miliarde euro, ne dăm seama că anul acesta pierderile vor depăşi 900 milioane de euro, deci în industria hotelieră acestea se vor apropia de un miliard de euro „, a explicat Ile.

Acesta a afirmat că în perioada următoare doreşte ca statul să vină, pe lângă măsurile dedicate forţei de muncă şi infuziei de capital, şi cu măsuri de stimulare a circulaţiei turistice, care „să inspire încredere”.

„Ce aşteptăm de la stat de acum încolo? În afară de faptul că în această perioada am lucrat mult pe aceste normative, pe măsurile de sprijin al forţei de muncă şi pe aceste măsuri de infuzie de capital pe care aşteptam să le vedem odată reale şi să beneficiem de acele granturi şi de credit, aşteptăm măsuri de stimulare a circulaţiei turistice, care să inspire încredere , respectiv o campanie de comunicare de genul „Turist în ţara mea”, sau „Veniţi să vizitaţi o Românie sigură”. Deci, trebuie să facem aceste campanii şi să stimulăm cererea şi să scoatem oamenii din această hibernare”, a precizat preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Ile a adăugat că, din păcate, IMM Invest nu rezolvă explicit problema în industria HORECA, deoarece foarte mulţi din această industrie sunt nebancabili.

La rândul său, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK), a precizat că cea mai importantă măsură pe care au cerut-o pentru această industrie este cea legată de modelul „Kurzarbeit”, care funcţionează de peste 100 de ani în Germania.

„O măsură pe care noi am cerut-o încă de la început şi care există în Germania pentru astfel de momente de criză este o combinaţie între şomaj tehnic şi muncă, pentru că nu ne vom putea reveni rapid, nu aşteptăm ca să dea lumea buluc şi munca nu va reveni sută la sută din prima secundă. În astfel de momente avem nevoie de măsuri extraordinar de flexibile, iar pe măsură ce revine cererea să putem să dăm mai mult de muncă angajaţilor. În Germania, aşa ceva există de 100 de ani şi se numeşte Kurzarbeit, adică muncă scurtă şi este un lucru pe care l-am cerut întotdeauna autorităţilor. Credem că măsurile flexibile în astfel de momente sunt mai adecvate decât măsurile rigide”, a subliniat Anastasiu.

Potrivit acestuia, cu sprijinul de 41,5% pentru salariile celor care revin din şomaj tehnic este o problemă pentru agenţiile de turism, deoarece mulţi nu au fost în şomaj tehnic, pentru că au avut foarte mult de muncă.

„Este o măsură binevenită, dar am vrea o măsură flexibilă care să se mute odată cu munca, lună de lună. Iar pentru noi ar fi mult mai bine. Dintre măsurile pe care noi le dorim implementate, acest Kurzarbeit este pe primul loc „, a mai spus preşedintele AHK.