„Suntem de acord că americanii au anumite îngrijorări despre situația securității în Arctica, pe care le împărtășim și astfel, în strânsă cooperare cu Groenlanda, suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte al Statelor Unite, pentru a asigura interesele legitime americane”, a spus șeful diplomației daneze într-o conferință de presă la Ierusalim.
În urmă cu o săptămână, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la acțiuni militare sau economice ca parte a dorinței sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum și a Canalului Panama. El a spus că SUA au nevoie de Groenlanda din rațiuni de securitate națională.
Marți, Trump a amenințat că va folosi forța economică împotriva Canadei, după ce cu o zi înainte a declarat că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină al 51-lea stat american.
Donald Trump deja afirmase la finalul anului trecut că, în opinia sa, controlul Groenlandei este o necesitate absolută pentru securitatea națională și libertatea în lume.
Groenlanda, care încearcă să obțină suveranitatea, dar rămâne dependentă financiar de Danemarca, a devenit tot mai atractivă pentru resursele sale naturale – deși prospectarea petrolieră și exploatarea uraniului sunt interzise – și pentru importanța sa geostrategică, Statele Unite având deja o bază militară pe acest teritoriu.
Comisia Europeană a cerut respectarea suveranității statelor membre ale Uniunii Europene, organizație din care Danemarca face parte, și a susținut că Groenlanda, insula arctică autonomă dependentă de Danemarca, este protejată de apărarea colectivă a UE. „Din fericire, aceasta este o întrebare foarte teoretică. În termeni legali, dacă s-ar aplica articolul 42.7 (din Tratatul UE, asupra apărării colective), s-ar aplica în cazul Groenlandei”, a spus o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, în conferința de presă cotidiană a executivului comunitar.