UPDATE: Dezbatere privind justiţia din România în PE – Popularii, liberalii şi verzii critică modificările la legile justiţiei şi Coduri
Comisarul european pentru justiţie, Vìra Jourová, a reiterat miercuri, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, apelul Comisiei Europene ca Parlamentul României să deschidă dezbaterea privind modificările la legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un consens şi a spus că executivul comunitar împărtăşeşte îngrijorările cetăţenilor români care au manifestat în stradă, potrivit Agerpres.
‘Discuţiile din ultima vreme din România despre legile justiţiei au dus la îngrijorări, exprimate de diferiţi actori din ţară, dar şi din UE şi din afara acesteia. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificările aduse legilor justiţiei şi îngrijorarea cu privire la aceste măsuri care ar putea slăbi lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei. Comisia este de aceeaşi părere şi împărtăşeşte aceste îngrijorări’, a spus Vìra Jourová – conform traducerii oficiale în limba română – în dezbaterea din plenul Parlamentului European de la Strasbourg privind ‘ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România’.
Ea a reamintit că Grupul Statelor Împotriva Corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei care se ocupă cu lupta anticorupţie, ‘a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va întocmi un raport care va fi publicat în martie’.
‘Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a combate corupţia sunt chestiuni absolut pertinente şi au legătură directă cu progresul care este înregistrat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)’, a declarat reprezentata CE.
‘După 10 ani de eforturi continue, România are unul din cele mai bune sisteme juridice din regiune. Însă în ianuarie 2017, Comisia a propus un set limitat de recomandări restante, care dacă erau implementate complet, ar fi permis Romaniei sa iasă din MCV. Una din recomandări a cerut guvernanţilor de la Bucureşti să asigure un proces legislativ pentru finalizarea reformelor legilor justiţiei, a codurilor penal şi de procedură penală, dar şi pentru respectarea independenţei judecătoreşti şi a sentinţelor judecătoreşti’, a adăugat ea.
Vìra Jourová a reamintit de asemenea că ‘în decembrie 2017, în ultimul raport MCV, Comisia şi-a exprimat îngrijorările cu privire la procesul şi conţinutul proiectului de modificare a legilor justiţiei. Dezbaterea a evoluat în 2017, iar Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul instituţional al independenţei justiţiei, a continuat să îşi exprime îngrijorările şi a dat o opinie negativă’.
‘Aceste îngrijorări trebuie să fie luate în serios şi în cadrul procesului legislativ. De aceea, întrebarea pe care o adresăm autorităţilor române rămâne deschisă: acest proces ţine cont de interesul legitim al independenţei justiţiei şi respectă independenţa justiţiei? Din păcate, vedem în continuare că se critică sistemul judiciar şi deciziile luate, dar şi regulile de integritate, lucru care nu ne inspiră încredere’, a mai spus comisarul european.
‘De atunci, evenimentele nu au dus la o schimbare în privinţa îngrijorărilor noastre. Pe 21 decembrie, parlamentul României a adoptat în procedură de urgenţă legile şi acestea au fost imediat, prin recurs, respinse de Curtea Constituţională. Mai există proceduri în curs la Curtea Constituţională, dar în primele sale audieri s-a declarat deja neconstituţionalitatea unora din aceste prevederi’, a declarat ea.
Vìra Jourová a reamintit că recomandările pe care Comisia Europeană le-a trimis autorităţilor române au fost să consulte Comisia de la Veneţia înainte să promulge aceste legi.
‘Comisia consideră că în continuare este posibil ca legile justiţiei să fie îmbunătăţite, să devină legi bune, care să întărească independenţa şi profesionalizarea sistemul judiciar român şi să fie în serviciul tuturor cetăţenilor români’, a continuat ea.
Comisarul european a spus de asemenea că este ‘un moment crucial’ pentru România.
‘Primele două proiecte de lege s-au întors în parlamentul României în urma sentinţelor Curţii Constituţională. Iar dezbaterea despre felul în care trebuie abordate aceste îngrijorări exprimate de către Curtea Constituţională ar trebuie să fie folosită ca o oportunitate de a avea un dialog deschis şi franc pentru a crea un sentiment de încredere între toate părţile implicate’, a mai subliniat ea.
Jourová a reiterat apelul lansat de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, şi de prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, ca parlamentul român să deschidă dezbaterea ‘în linie cu recomandările CE şi să construiască un consens pentru a putea să salvgardeze independenţa sistemului judiciar şi să îmbunătăţească lupta împotriva corupţiei’.
Ea a spus totodată că şi preşedintele României, Klaus Iohannis, ‘are de jucat un rol cheie în acest proces’. ‘Din reuniunea Colegiului Comisarilor de săptămâna trecută, ştiu că dumnealui ia această problemă foarte în serios’, a precizat ea.
‘Comisia este gata să continue dialogul cu autorităţile române şi îşi va oferi ajutorul pentru a se asigura că aceste proces este continuat într-un mod constructiv şi într-o manieră care creează încredere. Vom analiza în detaliu amendamentele finale care vor fi aduse legilor justiţiei, codului penal şi codului de procedură penală, dar şi cele cu privire la conflictul de interese şi în domeniul corupţiei’, a afirmat comisarul european.
‘Comisia va rămâne obiectivă. Se va baza pe date. Nu va fi în niciun fel partinică din punct de vedere politic. Va face o analiză la rece. Romania şi românii au trecut printr-un maraton, iar linia de sosire se vede la orizont. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, dar mai ales pentru cetăţenii români. Viteza cu care va ajunge România la linia de sosire depinde de ea. Dar Comisia este aici pentru a o ajuta, pentru ca să ajungă acolo cât mai repede’, a încheiat Jourová.
UPDATE 19:50 Dezbatere privind situaţia justiţiei din România în PE: Popularii, liberalii şi verzii critică modificările la legile justiţiei şi Codurile penale; socialiştii au un ton rezervat. PSD şi ALDE ridică tonul
Roberta Metsola (PPE) a spus că românii îşi doresc eradicarea corupţiei, motiv pentru care au şi ieşit în stradă, iar partidele care câştigă alegerile nu au dreptul să divizeze o ţară.
Josef Weidenholzer (S&D) a precizat că „statul de drept, democraţia şi drepturile omului stau la baza democraţiei” şi să socialiştii vor să ştie dacă modificările legislative respectă Constituţia.
„Salutăm faptul că ministrul Justiţiei din România a fost gata să vină aici (în plenul PE – n.r.) şi regretăm că nu poate să participe la dezbatere. Vrem să ştim care sunt progresele care s-au făcut în domeniul justiţiei în ultimii ani. Avem criterii de evaluare foarte clare, să vedem dacă reformele sunt constituţionale şi conforme (…) şi dacă standardele europene au fost respectate, mai ales cele care ţin de Comisia de la Veneţia. Numai atunci putem să spunem că avem succes, dacă devenim chiar concreţi”, a mai afirmat el.
Kosma Zlotowski (conservatori şi reformişti) i-a spus comisarului european Vera Jourova că nu trebuie să vină în PE şi să se comporte ca o profesoară care dă lecţii unui guvern ales democratic.
Sophia in’t Veld (liberali) a susţinut necesitatea ca Guvernul român să ceară avizul Comisiei de la Veneţia, iar Comisia LIBE să vină în România, pentru a constata ceeea ce se întâmplă.
„S-ar putea ca societatea civilă să fie un cui în coaste, dar este esenţială pentru democraţie”, a subliniat ea.
Ska Keller (Verzi) a vorbit despre zecile de mii de oameni care au protestat pe străzi în România şi a susţinut că „o elită coruptă abuzează de putere”, iar din această cauză România face paşi înapoi: „Coruţia este un flagel pe care nu l-am depăşit. În Romania, zeci de mii de oameni sunt pe străzi împotriva unei elite corupte care abuzează de putere (…) Ceea ce vedem sunt paşi înapoi, acest lucru este negativ pentru cetăţenii români şi pentru întreaga Uniune Europeană. Prin noile legi (ale justiţiei – n.r.), procurorii nu mai au instrumente de investigaţii (…) Vedem ce se întâmplă în şcoli, spitale, unde rişti să te îmbolnăveşti mai rău (…) Trebuie să avem un Guvern căruia să îi pese de aceste lucruri”.
Tanja Fajon (S&D) şi-a exprimat convingerea că România îşi poate rezolva singură problemele, prin dialog instituţional şi cu UE. Ea a apreciat că protestele sunt „un semn de atitudine civică serioasă”.
Au luat cuvânt şi o serie de europarlamentari români atât de la putere, cât şi din partidele de opoziţie. Cei ai PSD şi ALDE au acuzat faptul că nu se respectă suveranitatea României, se discută despre ”intenţii de legiferare” şi sunt ignorate „abuzurile” justiţiei.
Norica Nicolai (ALDE) s-a adresat comisarului european Jourova: „La Bucureşti avem intenţia de a legifera, nici nu am avut o discuţie despre modificarea Codurilor penale. Prezumţia de nevinovăţie, drepturile şi libertăţile nu sunt chestiunile pe care dumneavoastră le garantaţi? Ce aţi făcut, doamna comisar, când zeci de oameni au fost arestaţi în mod abuziv? Ce aţi făcut atunci când oamenii au fost interceptaţi ilegal?”.
Nicolai a acuzat că dezbaterea nu este corectă.
Monica Macovei a acuzat minciunile PSD şi ALDE, iar Renate Weber a acuzat-o pe aceasta că minte.
Cristian Preda a acuzat faptul că România are „un guvern de mâna a şaptea”, în care au fost puşi „analfabeţi” şi oameni cu probleme penale.
În mai multe rânduri, preşedintele de şedinţă a tăiat microfonul eurodeputaţilor români, care au depăşit adesea timpul de un minut alocat fiecărui vorbitor şi au intrat în schimburi de replici.
Decizia de a dezbate în sesiune plenară situaţia justiţiei din România a fost luată în 18 ianuarie în Parlamentul European, la Conferinţa preşedinţilor, compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului, scrie News.ro.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader se află încă de luni la Strasbourg. El a discutat cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, precum şi cu membri ai Grupului socialiştilor europeni, pe tema legilor Justiţiei şi a stadiului actual al acestora.
După întâlnirea cu socialiştii europeni, Toader s-a declarat convins că la nivel european există dezinformări pe tema legilor justiţiei şi a precizat că va continua şi miercuri întrevederile.
„Subiectele abordate în cadrul discuţiei au vizat aspecte privitoare la: parcursul legilor justiţiei şi stadiul actual al acestora, modificarea codului penal şi codului de procedură penală, precum şi ultima decizie a Curţii Constituţionale privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Privitor la legile justiţiei, ministrul justiţiei a prezentat stadiul actual şi etapele parcurse cu privire la cele trei proiecte de acte normative, legile adoptate şi soluţiile legislative constatate ca fiind neconstituţionale”, a anunţat Ministerul Justiţiei după discuţiile cu Timmermans.
În ceea ce priveşte Codul penal şi Codul de procedură penală, ministrul Justiţiei „a prezentat modificările constând în transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale şi a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi modificările pentru punerea în acord a dispoziţiilor din coduri cu Decizii ale Curţii Constituţionale a României”.
„De asemenea, cu privire la dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader a menţionat faptul că legea a fost adoptată pentru punerea în acord a dispoziţiilor legale cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie”, anunţă ministerul.
Prezenţa sa la Strasbourg a fost criticată de europarlamentarul Siegfried Mureşan, care a reclamat că programul oficial al acestuia nu este cunoscut, el apreciind că ministrul vrea întâlniri cu uşile închise pentru a convinge că legile Justiţiei sunt bune, însă va eşua.