:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2019/05/cep___proiect_gara_de_nord_5_45842600_41879600-599x420.jpg)
Potrivit directorului ADITBPI, pe lângă lucrările la clădirea Gării de Nord şi mallul pe care şi-l va construi, dezvoltatorul va fi obligat să facă şi infrastructura adiacentă, precum drumuri de acces, sensuri giratorii şi altele.
Iar cei de la Ceetrus par interesați de proiect.
„Ceetrus România este interesată de a dezvoltarea unor proiecte ample, integrate, care ajută la transformarea și dezvoltarea orașelor, alături de autoritățile locale. Un astfel de proiect în care ne-am putea implica ar putea fi Gara de Nord din București, însă până acum nu am fost contactați de autorități pentru o posibilă colaborare. În Franța, Ceetrus a câștigat concursul de transformare a Gării de Nord din Paris și am putea face același lucru și în România. Rămânem deschiși la acest gen de colaborare”, spun oficialii Ceetrus.
Evident, depinde și de costuri, un fost șef al CFR le estima la circa un miliard de euro, sumă destul de greu de obținut, dar nu imposibil pentru oricare dintre cei trei dezvoltatori pomeniți.
De altfel, atât Ceetrus – dezvoltatorului proiectului Coresi din Brașov, cât și Iulius, care deține malluri în Suceava, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, unde e implicat în regenerarea urbană a unei zone centrale, care va include și Iulius Mall Timișoara în proiectul mixt de 220 milioane de euro Iulius Town, dar și NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, cu 24 de centre comerciale în portofoliu, ba chiar și Prime Kapital, implicat în regenerarea urbană Silk District proiect mixt de 200 de milioane de euro, au și experiența și forța de a identifica sursele de finanțare pentru un proiect gigant precum regenerarea Gării de Nord și transformarea acesteia într-un proiect care să cuprindă atât gara modernizată, cât și un mall nou în București.
În 2016, arhitecţii Centrului de Excelenţă în Urbanism „Ion Mincu” au venit însă cu o propunere pentru Gara de Nord: un proiect integrat, cu mall şi birouri, totul la un cost de 2,4 miliarde de euro.
Arhitecţii propuneau realizarea proiectului tot în parteneriat public-privat, în două etape de dezvoltare. În această formulă investiția începea să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcționare a zonei de mall și birouri.