Diaconescu: Se încearcă o testare a rutei pentru migranţi peste Marea Neagră. Nu e vorba de un val de refugiaţi ca în 2015
‘Deocamdată, după părerea mea, se încearcă o testare a rutei mult mai complicată peste Marea Neagră decât Mediterană, în condiţiile în care coridorul balcanic a fost blocat. În Europa Centrală şi de Est statele care au avut migranţi au devenit din ce în ce mai reticente în a primi astfel de persoane. Este un mesaj care, sunt convins, a fost înţeles şi în taberele de refugiaţi din Turcia. În al treilea rând, este vorba de relaţia cu Turcia, care, din punct de vedere politic, s-a răcit substanţial în ceea ce priveşte o serie de capitale europene. Pe acest fundal, sigur că se încearcă variante care nu au fost explorate până acum’, a precizat pentru AGERPRES Cristian Diaconescu.
El a menţionat că nu se pune problema unui val de refugiaţi ca în 2015 şi a afirmat că situaţia este ‘destul de complicată’.
‘Nu cred că se poate pune în discuţie în acest moment apariţia unui val de refugiaţi de magnitudinea celui care s-a întâmplat în 2015 şi oarecum mai redus în 2016, dar situaţia s-ar putea să fie destul de complicată, cu atât mai mult cu cât, deocamdată, se pare că foarte multe dezvoltări în ceea ce priveşte refugiaţii ajunşi în Grecia şi în Italia, chiar în ultima perioadă, nu există. Practic, în Grecia, din 66.000 de persoane, doar 6% au putut să fie procesaţi în legătură cu cererile de azil, de acordarea statutului de refugiaţi. Ori, din această perspectivă, este cam complicat’, a explicat Diaconescu.
El a adăugat, însă, că este problematică traversarea Mării Negre, în contextul faptului că vine iarna şi nu vor fi mulţi migranţi care ‘se vor aventura pe acest coridor’.
Întrebat dacă România este pregătită pentru astfel de situaţii, Diaconescu a spus: ‘Este foarte dificil de spus. Pe de o parte, se are în vedere aspectul tehnic, capacităţile de cazare şi de procesare a celor care ajung, pe de altă parte este şi o chestiune culturală care trebuie avută în vedere. Situaţia refugiaţilor comportă două chestiuni fundamentale. Pe de o parte, dimensiunea umanitară şi pe de altă parte dimensiunea securitară’.
‘În condiţiile în care Statul islamic pierde teren considerabil în Siria şi în Irak, intenţiile ca luptătorii Statului islamic să se alăture refugiaţilor sunt absolut clare. Din acest punct de vedere, controlul la frontieră şi modul în care sunt verificate aceste persoane devine esenţial. După aceea intervine componenta administrativă: ce se face cu aceşti oameni, mai ales că mulţi dintre ei doresc să meargă spre Europa de Vest. Evident că în acest moment există o cooperare minimă spre absentă total în statele vecine spre vest privind preluarea refugiaţilor. Deci, problema este cât se poate de complicată’, a adăugat Diaconescu.
El a mai spus că, în opinia sa, cea mai complicată situaţie cu care s-au confruntat cei din Europa de Vest a fost incapacitatea de a procesa, de a verifica şi de a face constatările necesare în legătură cu aceste persoane.
‘Majoritatea atentatelor din Europa de Vest au fost comise de persoane care s-au născut, trăit şi educat în Europa de Vest, dar acest lucru nu poate exclude şi o variantă complicată şi în ceea ce priveşte cei care vin cu valurile de migranţi’, a spus Diaconescu, referitor la posibilitatea apariţiei în această situaţie a unor atentate.