Acesta constată că lista subiectelor conflictuale se extinde, de asemenea provocările Tiraspolului devin tot mai intense şi acest lucru face mult mai dificilă continuarea negocierilor într-o manieră constructivă. De asemenea, Tiraspolul este din ce în ce mai inflexibil în raport cu Chişinăul. În anul 2013, Chişinăul nu şi-a îndeplinit obiectivele propuse în privinţa reglementării conflictului transnistrean, iar anul 2014 este unul electoral şi este puţin probabil că tendinţele actuale se vor îmbunătăţi. ‘Autorităţile moldovene nu vor avea voinţa, consensul, energia şi timpul necesar pentru a se implica plenar pe dimensiunea transnistreană. Chişinăul va opta, mai curând, pentru continuarea unui dialog sterp, fără ambiţie, rezolvând în măsura posibilităţilor chestiuni curente minore, în mare parte fără nicio legătură cu reintegrarea ţării’, a declarat Chirilă.
În acest context, expertul a menţionat necesitatea unei viziuni şi a unei strategii privind reglementarea conflictului şi asigurarea cu mijloace, inclusiv financiare, în acest scop. ‘Actualul statu quo este un paravan pentru aprofundarea disensiunilor dintre Chişinău şi Tiraspol şi acest statu quo poate fi schimbat printr-o politică inteligentă şi credibilă pentru reglementarea ţării’, a declarat Chirilă.
În anul 2013 negocierile în formatul 5+2 practic nu au înregistrat progrese. În acelaşi timp, au fost înregistrate mai multe disensiuni dintre Chişinău şi Tiraspol, în special legate de parafarea de către Republica Moldova a Acordului de comerţ liber cu UE. De asemenea Rusia a avertizat Republica Moldova că apropierea de UE ar putea duce la pierderea Transnistriei. La sfârşitul anului 2013, Sovietul Suprem de la Tiraspol a aprobat în prima lectură o lege propusă de liderul separatist Evgheni Şevciuk, care prevede preluarea de către regiunea secesionistă a legislaţiei Federaţiei Ruse.